În efortul de a reduce consumul de energie și nivelul emisiilor generate de clădiri, politicile europene în sectorul construcțiilor sunt din ce în ce mai ambițioase, impunând clădiri cu zero emisii, din 2030. Până atunci, de la 31 decembrie 2020 este în vigoare standardul nZEB (nearly zero energy building), obligatoriu pentru toate clădirile noi și cele care intră în renovare majoră, în toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România. Pe piața din România încă există elemente de incertitudine privind soluțiile tehnice concrete necesare pentru implementarea standardelor nZEB și a costurilor aferente. În acest sens, Ministerul Dezvoltării a publicat de curând un Ghid privind implementarea măsurilor de creștere a performanței energetice aplicabile clădirilor noi pentru îndeplinirea cerințelor nZEB, care va intra în vigoare din 15 decembrie 2022.
Clădirile sunt esențiale pentru politicile UE de eficiență energetică, deoarece reprezintă aproape 40% din consumul final de energie. „Creșterea eficienței energetice a acestora ar urma să reducă emisiile, să combată sărăcia energetică, să reducă vulnerabilitatea cetățenilor la prețurile energiei și să sprijine redresarea economică și crearea de locuri de muncă”, arată Comisia Europeană.
- O locuință din clasa energetică G – clasa G corespunde procentului de 15% al clădirilor cu cele mai slabe performanțe din fiecare țară – consumă în medie de aproximativ 10 ori mai multă energie decât o clădire cu consum de energie aproape zero sau o clădire cu emisii zero, mai notează Comisia.
Așadar, iată un argument solid pentru implementarea standardului nZEB. În videograficul următor am explicat, pe scurt, ce înseamnă o clădire renovată sau construită la standard nZEB:
CARE ESTE METODOLOGIA DE CALCUL
În România, punerea în practică a conceptului nZEB este reglementată prin metodologia de calcul a performanței energetice a construcțiilor MC001/2021, elaborată de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Conform acestei metodologii, „clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (nZEB) înseamnă clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit în proporție de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021”.
De curând, Ministerul Dezvoltării a aprobat, prin Ordinul nr. 2.818 din 2 noiembrie 2022, un Ghid privind implementarea măsurilor de creștere a performanței energetice aplicabile clădirilor noi, în etapele de proiectare, execuție și recepție, exploatare și urmărire a comportării în timp pentru îndeplinirea cerințelor nZEB (reglementarea RTC 4 – 2022). Acesta a fost publicat în Monitorul Oficial pe 15 noiembrie și intră în vigoare în 30 de zile de la această dată, respectiv de la 15 decembrie 2022.
„Conceperea, proiectarea, execuția și utilizarea unei clădiri nZEB trebuie să se bazeze pe condițiile și indicatorii de performanță urmăriți spre a fi atinși, după cum sunt definiți de legislația națională în vigoare. Astfel, în primul rând, anvelopa termică a clădirii și toate instalațiile trebuie dimensionate corect cu scopul de a încadra necesarul de energie primară, exprimat în kWh/m2·an, în limitele maxime impuse în funcție de zona climatică, tipul clădirii și destinația acesteia. (…) Pe de altă parte, cu cât necesarul de energie este mai mic, cu atât acest procent impus a fi realizat din surse regenerabile va fi mai ușor de atins. Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere și valorile maxime acceptate pentru emisiile echivalente de dioxid de carbon, exprimate în kg/m2·an”, se arată în Ghidul publicat de MDLPA.
ETAPA DE PROIECTARE, ESENȚIALĂ PENTRU CONFORMAREA LA STANDARDUL NZEB
Etapa de proiectare a clădirii trebuie să integreze toți specialiștii implicați în realizarea clădirii nZEB (Figura 2), subliniază ministerul.
Sursa: mdlpa.ro
Pentru aceasta trebuie luate în considerare datele climatice privind însorirea, temperatura exterioară a aerului, umiditatea și viteza vântului (sursa, aici). Aceste decizii influențează în mod direct confortul interior si necesarul de energie. Rezultatul procesului de proiectare ar trebui să aibă ca obiectiv realizarea unei clădiri în care să primeze:
- performanța energetică ridicată și impactul redus asupra mediului;
- climatul interior sănătos (asigurarea confortului termic, acustic, vizual și a calității aerului interior);
- calitatea conformării arhitecturale din punctul de vedere al asigurării cerințelor nZEB.
O bună calitate a mediului interior (IEQ) este o parte esențială a implementării standardelor nZEB. Calitatea aerului din interior și eficiența energetică sunt îmbunătățite simultan. Studiile au arătat că IEQ este adesea mai bun în clădirile cu necesar scăzut de energie, deoarece acestea sunt în general proiectate mai atent decât clădirile obișnuite, arată REHVA – Federaţia Europeană a Asociaţiilor pentru Instalaţii de Încălzire, Ventilare si Aer Condiţionat.
Iată, mai jos, alte câteva elemente definitorii pentru clădirile nZEB, extrase din Ghidul publicat de MDLAP și de la alte surse de specialitate în domeniu.
1. Conformarea elementelor de anvelopă
Aceasta este una dintre principalele acțiuni în etapa de proiectare pentru atingerea nivelurilor de performanță energetică aferente standardului nZEB, dat fiind că, în general, cea mai mare cantitate de energie într-o clădire se pierde la nivelul pereților.
Sursa: mdlpa.ro
Dat fiind că, în cazul unei locuințe, cel mai mare consum de energie este utilizat pentru încălzirea și răcirea spațiului, termoizolarea corectă este primul pas care contribuie la diminuarea pasivă a consumului. Totuși, otermoizolare corectă nu este suficientă pentru atingerea standardului nZEB. „Luând în considerare și ponderea mare pe care o au restul echipamentelor și electrocasnicelor în bilanțul total de energie, este indicat să implementăm soluții de iluminat, sisteme mecanice și aparate electrocasnice cu un grad mare de eficiență energetică. Astfel redus necesarul de energie, asigurarea unui procent de 30% din surse regenerabile nu mai reprezintă un impediment”, explică specialiștii de la Rockwool.
2. Optimizarea raportului dintre suprafața opacă și suprafața vitrată
Etapa aceasta are o importanță ridicată în procesul de renovare la standarde nZEB și poate avea o influență semnificativă asupra consumului de energie.
„Anvelopa opacă a unei clădiri are o influență semnificativă asupra consumului de energie pentru încălzire în sezonul rece, dar și asupra celui necesar pentru răcire în sezonul cald. Prin dimensionarea corectă a suprafețelor vitrate poziționate spre punctele cardinale care beneficiază de radiație solară, se poate profita de o încălzire pasivă a spațiului interior. Se recomandă ca pe fațada sudică, suprafața vitrată să fie în proporție de 25-35% din suprafața opacă. De asemenea, trebuie ținut cont de riscul de supraîncălzire în sezonul cald, ceea ce poate duce la creșterea necesarului de energie pentru răcirea spațiului interior”, se arată în Ghidul de implementare a standardului nZEB publicat de MDLPA.
Rezolvarea corectă a acestei provocări în etapa de proiectare conduce la:
- reducerea necesarului de energie pentru încălzire în sezonul rece;
- reducerea necesarului de răcire în sezonul cald (minimizarea posibilității apariției efectului de supraîncălzire);
- reducerea consumului de energie pentru iluminat.
3. Optimizarea aporturilor solare
În această etapă, trebuie luate în considerare atât beneficiile cât și problemele care apar de la aporturile de energie solară. În primul rând, trebuie avut în vedere modul de dispunere a clădirii în funcție de condițiile din amplasament (de exemplu, existența vegetației în apropiere sau regimul de înălțime al clădirilor din vecinătate). De asemenea, trebuie urmărită dispunerea/ orientarea clădirii în funcție de punctele cardinale (se va căuta ca pe fațadele care au parte de un aport solar să fie dispuse camere la care este nevoie de încălzire). Nu în ultimul rând, se vor avea în vedere soluții pasive sau active de umbrire pentru a se evita efectul de supraîncălzire în sezonul cald.
4. Energie din surse regenerabile
Utilizarea surselor regenerabile în clădire pentru diverse aplicații precum încălzirea apei, încălzirea/răcirea și producerea de energie electrică este definitorie pentru clădirile nZEB. Principalele obiective ale instalării de tehnologii cu surse regenerabile de energie sunt reducerea utilizării combustibililor fosili și reducerea emisiilor de CO2. Astfel de tehnologii pot fi: generatoarele eoliene, sisteme fotovoltaice, sisteme solar – termice, centrale cu biomasă, cogenerare pe biomasă, biogaz sau biocombustibili și diferite tipuri de pompe de căldură.
5. Ventilare mecanică cu recuperare de căldură
Sistemele de ventilare mecanică au o deosebită importanță pentru sănătatea ocupanților și asigurarea calității aerului interior. Ventilarea cu recuperare de căldură urmărește reducerea pierderilor de căldură din ventilarea naturală realizată prin deschiderea ferestrelor, ceea ce va genera economii de energie. Vor rezulta consumuri suplimentare de energie electrică, precum și costuri suplimentare pentru întreținere și reparații, însă creșterea confortului trebuie să stea la baza alegerii soluției optime, mai arată MDLPA.
6. Pompe de căldură
Coeficientul de performanță (COP) al unei pompe de căldură este raportul între energia termică obținută și cantitatea de energie electrică utilizată pentru funcționare, în medie pe un an. Cu cât este mai ridicat coeficientul de performanță, cu atât mai eficientă este pompa de căldură. De cele mai multe ori, energia de acționare este energia electrică – din acest motiv, procesul de încălzire bazat pe utilizarea pompelor de căldură poartă numele de „electrificare a încălzirii”. Pompele de căldură pot fi și reversibile, adică ele pot funcționa în regim de răcire.
7. Comportamentul utilizatorilor
Comportamentul utilizatorilor are un impact important asupra performanței energetice a clădirilor nZEB. În acest sens, informarea, educarea și responsabilizarea ocupanților privind exploatarea clădirii și instalațiilor, într-un mod eficient din punct de vedere energetic, exercită un impact pozitiv, putând conduce la economii semnificative din punct de vedere al cheltuielilor cu energia, se mai arată în Ghidul publicat de Minister.
PROVOCĂRI ȘI LIMITĂRI ÎN REALIZAREA DE CLĂDIRI nZEB
Ministerul Dezvoltării enumeră și câteva provocări legate de implementarea standardului nZEB, dintre care am selectat:
- Instalarea de tehnologii inovatoare
Pentru a atinge exigențele specifice unei clădiri nZEB, este necesar ca nivelul general de calitate al clădirii să fie unul foarte ridicat. Realizarea unei construcții noi și instalarea de noi tehnologii trebuie făcute de specialiști cu experiență. Lipsa de forță de muncă și experiență a firmelor de execuție poate duce la apariția de probleme în funcționarea clădirii sau a defectelor.
- Constrângeri bugetare
În timpul realizării lucrărilor de execuție, deseori cheltuielile ajung să fie mai mari decât cele estimate în etapele inițiale. Aceste erori de evaluare pot face ca beneficiarul/investitorul să dorească să aducă modificări la proiect, ceea ce conduce ulterior la costuri suplimentare ridicate în etapa de exploatare.
SPRE CLĂDIRILE CU EMISII ZERO ȘI POZITIVE ENERGETIC
Este important de reținut că standardul nZEB reprezintă doar o etapă în evoluția sectorului construcțiilor. Tranziția energetică va duce la clădiri cu emisii zero, care devin noul standard pentru clădirile noi, nivel care trebuie atins printr-o renovare în profunzime începând din 2030 și viziunea privind parcul imobiliar din 2050, despre care România Eficientă a anunțat AICI. Clădirile publice noi trebuie să fie clădiri cu emisii zero încă din 2027.
Iată definiția clădirilor cu emisii zero dată de Comisia Europeană, în noua Propunerea de Directivă privind performanța energetică a clădirilor:
O clădire cu o performanță energetică foarte ridicată în conformitate cu principiul „eficiența energetică pe primul loc” și în care cantitatea foarte scăzută de energie încă necesară este acoperită integral de energie din surse regenerabile la nivelul clădirii sau al cartierului, ori al comunității, atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic (în special cele generate la fața locului, dintr-o comunitate de energie din surse regenerabile sau din energie din surse regenerabile sau din căldura reziduală provenită de la un sistem de încălzire și răcire centralizată).
La acest pas contribuie automatizarea clădirilor, tehnologiile inteligente și încălzirea inteligentă, generarea la fața locului de energie regenerabilă, precum și electrificarea încălzirii și răcirii.
Pe de altă parte, la nivel european tendința este de a ne îndrepta chiar spre standardul Efficiency House Plus, adică spre clădiri pozitive – unde energia regenerabilă generată la fața locului pe parcursul unui an depășește energia necesară pentru funcționarea și utilizarea clădirii. Un model al unei astfel de case construite în Germania găsiți AICI. Așadar, obiectivul ambițios al UE de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050 este o oportunitate de a construi un viitor mai bun pentru toți, prin locuințe care devin tot mai eficiente și sănătoase atât pentru oameni, cât și pentru planetă.