Renovările sunt esențiale pentru reducerea consumului de energie al clădirilor, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a facturilor la energie. De aceea, viziunea Comisiei Europene este de a avea un parc imobiliar cu emisii zero până în 2050 la nivelul Uniunii Europene. Un obiectiv ambițios, stabilit prin propunerea de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor. Unul dintre instrumentele pentru realizarea acestui obiectiv este introducerea pașapoartelor de renovare a clădirilor. Ce sunt acestea și unde se aplică?
Potrivit definiției introduse în propunerea de reformare a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), aprobată de Comisia Europeană la finele anului trecut, „pașaportul de renovare” este „un document care oferă o foaie de parcurs adaptată pentru renovarea unei anumite clădiri în mai multe etape care vor îmbunătăți în mod semnificativ performanța energetică a acesteia”.
Statele membre vor trebui să introducă un sistem de pașapoarte de renovare bazat pe cadrul comun care urmează să fie elaborat de Comisie până la sfârșitul anului 2024, pentru a le oferi cetățenilor lor acces la utilizarea acestui instrument. Pașaportul nu va fi însă obligatoriu pentru proprietarii de clădiri, ci opțional, pentru cei care planifică o renovare etapizată a clădirii lor.
„Pașapoartele de renovare oferă o foaie de parcurs clară pentru renovarea etapizată, ajutând proprietarii și investitorii să planifice cel mai bun calendar și domeniu de aplicare pentru intervenții. Prin urmare, pașapoartele de renovare ar trebui puse la dispoziția proprietarilor de clădiri din toate statele membre, ca instrument voluntar”, se menționează în textul Directivei.
Pe de altă parte, statele membre se asigură că o renovare în profunzime în etape care beneficiază de stimulente financiare publice urmează etapele stabilite într-un pașaport de renovare.
Un element de noutate introdus de Directivă este definiția dată „renovării în profunzime”. Aceasta înseamnă „o renovare care transformă o clădire sau o unitate de clădire, înainte de 1 ianuarie 2030 – într-o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero, iar de la 1 ianuarie 2030 – într-o clădire cu emisii zero”.
Pașaportul de renovare respectă următoarele cerințe:
(a) este emis de un expert calificat și certificat, în urma unei vizite la fața locului;
(b) cuprinde o foaie de parcurs privind renovarea, care indică o succesiune de etape de renovare, cu obiectivul de a transforma clădirea într-o clădire cu emisii zero până cel târziu în 2050;
(c) indică beneficiile preconizate în ceea ce privește economiile de energie, facturile la energie și reducerile emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră, precum și beneficiile mai ample legate de sănătate și confort și de îmbunătățire a capacității de adaptare a clădirii la schimbările climatice;
(d) conține informații cu privire la sprijinul financiar și tehnic potențial.
Statele membre se asigură că pașapoartele de renovare sunt realizate în mod independent de către experți calificați sau certificați care lucrează fie ca independenți, fie ca angajați ai unor organisme publice sau întreprinderi private.
De asemenea, „pentru a se asigura calitatea certificatelor de performanță energetică, a pașapoartelor de renovare, a indicatorilor gradului de pregătire pentru soluții inteligente și a inspecției sistemelor de încălzire și de climatizare în întreaga Uniune, în fiecare stat membru ar trebui să se instituie un mecanism de control independent”, se arată în textul Directivei.
- Până la 31 decembrie 2023, Comisia Europeană va completa EPBD prin stabilirea unui cadru european comun pentru pașapoartele de renovare.
- Statele membre vor introduce un sistem de pașapoarte de renovare bazat pe cadrul comun până la 31 decembrie 2024.
Bază națională de date privind performanța energetică a clădirilor
O altă prevedere introdusă prin Directiva privind performanța energetică a clădirilor reformată este ca fiecare stat membru să creeze o bază de date națională pentru performanța energetică a clădirilor, care permite colectarea de date cu privire la performanța energetică a clădirilor și la performanța energetică globală a parcului imobiliar național.
Comisia Europeană menționează că:
Baza de date permite colectarea de date privind certificatele de performanță energetică, inspecțiile, pașaportul de renovare a clădirii, indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente și consumul de energie calculat sau contorizat al clădirilor vizate.
Cel puțin o dată pe an, statele membre asigură transferul informațiilor din baza de date națională către Observatorul parcului imobiliar. Comisia Europeană adoptă, până la 30 iunie 2024, un model comun pentru transferul informațiilor către Observatorul parcului imobiliar.
În scopul asigurării coerenței și consecvenței informațiilor, statele membre se asigură că baza de date națională privind performanța energetică a clădirilor este interoperabilă și integrată cu alte baze de date administrative care conțin informații privind clădirile, cum ar fi cadastrul național al clădirilor și registrele digitale ale clădirilor.
„Registrul digital al clădirilor” înseamnă un registru comun pentru toate datele relevante referitoare la clădiri, inclusiv datele referitoare la performanța energetică, cum ar fi certificatele de performanță energetică, pașapoartele de renovare și indicatorii gradului de pregătire pentru soluții inteligente, care facilitează luarea de decizii în cunoștință de cauză și schimbul de informații în sectorul construcțiilor între proprietarii și ocupanții clădirilor, instituțiile financiare și autoritățile publice – a explicat Comisia Europeană.
Cu fondurile pe care le are la dispoziție prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România s-a angajat să creeze și să facă operațional Registrul național al clădirilor. Măsura este prevăzută la Componenta C5 – Valul Renovării.
„Componenta C5. Valul Renovării asigură modernizarea și sustenabilitatea fondului construit printr-o abordare integrată a consolidării seismice, eficienței energetice, reducerii riscului la incendiu, ameliorarea calității aerului interior și tranziția spre clădiri inteligente. Obiectivul este susținut de realizarea unui cadru normativ strategic și de reglementare simplificat, care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi și reziliente. Componenta conține inclusiv măsuri de monitorizare a performanțelor fondului construit prin realizarea registrului digital al clădirilor și implementarea treptată a pașaportului energetic al clădirilor și asigură măsuri de instruire pentru forța de muncă specializată pentru tipurile de intervenții avute în vedere”, se arată în PNRR.
Practic, registrul național digital al clădirilor înseamnă un sistem informatic operațional cu date despre clădiri, care va integra și pașapoartele energetice ale clădirilor.
„Sistemul conține o bază de date georeferențiată a clădirilor publice și private, complementară geoportalului INSPIRE, legată și interoperabilă cu baza de date urbane la nivel local și cu alte sisteme de registre naționale. Pașaportul energetic pentru clădiri trebuie să facă parte din jurnalele de bord și să conțină toate informațiile privind intervențiile legate de energie în format digital. Jurnalele de bord vor face parte din Registrul național al clădirilor ca sistem integrat. Scopul registrului este de a colecta datele privind renovarea energetică (economii de energie, reducerea emisiilor), precum și datele privind vulnerabilitatea seismică și alte caracteristici ale clădirii”, se mai precizează în PNRR.
- Termenul-limită asumat de Guvern pentru intrarea acestui registru în funcțiune trimestrul 4 din 2024.
Plan național de renovare a clădirilor pentru un parc imobiliar decarbonat în 2050
Așa cum România Eficientă arăta într-un articol anterior, începând din 2030 clădirile cu emisii zero (ZEB) devin noul standard pentru clădirile noi, dar și nivelul care trebuie atins printr-o renovare în profunzime. În 2050, întregul parc imobiliar – ce include clădirile existente – trebuie să ajungă la acest nivel de emisii zero.
În acest scop, „fiecare stat membru stabilește un Plan național de renovare a clădirilor pentru a asigura renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050, având drept obiectiv transformarea clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este zero”, mai arată Comisia Europeană, în textul EPBD revizuite.
- Statele membre prezintă Comisiei primul proiect de plan de renovare a clădirilor până la 30 iunie 2024.
Propunerea de directivă reformată privind performanța energetică a clădirilor poate fi consultată integral AICI. Forma finală a Directivei va fi stabilită după aprobarea acesteia de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.
Aceste propuneri fac parte dintr-un amplu pachet legislativ menit să sprijine renovările, în condițiile în care clădirile reprezintă 40% din energia consumată și 36% din emisiile directe și indirecte de gaze cu efect de seră legate de energie din UE. De asemenea, încălzirea, răcirea și apa caldă menajeră reprezintă 80% din energia consumată de gospodării, conform Executivului de la Bruxelles.