Ultimul deceniu a fost cel mai cald din istoria omenirii, iar fenomenele meteo extreme (inundații, incendii de pădure, secete, furtuni etc.) sunt din ce în ce mai dese, provocând daune pe tot globul. Ne aflăm într-o cursă contracronometru de adaptare la un climat care se schimbă rapid. Clădirile trebuie pregătite pentru a ne oferi protecție în fața efectelor încălzirii globale, dar și pentru a-și diminua impactul asupra climei, prin reducerea emisiilor de carbon.

Clădirile sunt vulnerabile la schimbările climatice. Nu doar caracteristicile structurale ale clădirii pot fi afectate, ci și condițiile interioare de locuire, după cum semnalează platforma europeană de adaptare la climă Climate-ADAPT, un parteneriat între Comisia Europeană și Agenția Europeană de Mediu.

Viitorul poate aduce un risc crescut de prăbușire, de degradare a materialelor de construcție și chiar a integrității structurale a clădirilor, cu pierderi semnificative de valoare cauzate de furtunile mai dese, invadarea apei, deteriorarea climatului interior și reducerea duratei de viață a clădirii. Clădirile noi și cele existente trebuie evaluate pentru rezistența la riscurile actuale și la schimbările climatice viitoare și trebuie modernizate în consecință”, arată Climate-ADAPT.

De asemenea, schimbările climatice pot influența condițiile de locuire. De exemplu, utilizatorii clădirilor trebuie să utilizeze sisteme de încălzire și răcire pentru a face față disconfortului termic cauzat de temperaturile extreme. Incapacitatea de a regla în mod corespunzător temperatura interioară poate avea efecte negative asupra sănătății și a productivității.

Dar casele și clădirile pot furniza protecție și refugiu în fața dezastrelor climatice. De fapt, să investim în clădiri bine concepute și reziliente este una dintre cele mai bune căi de adaptare la schimbările climatice. Într-un raport publicat recent, intitulat „Ghid practic pentru clădiri și comunități reziliente climatic”, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) arată cum poate fi crescută rezistența clădirilor în fața schimbărilor climatice.

Ghidul practic oferă soluții de construcție pentru a ne adapta clădirile la o serie de riscuri în diferite zone climatice. De exemplu, ne arată cum să reducem căldura la interior în zonele cu o climă caldă și aridă sau cum să atenuăm impactul cicloanelor asupra clădirilor aflate în zonă de climă caldă și umedă. Raportul demonstrează, de asemenea, cum combinarea soluțiilor de construcție „gri” cu soluții „verzi”, bazate pe natură (nature-based solutions), poate avea rezultate promițătoare.

România Eficientă a sintetizat în videograficul de mai jos câteva măsuri simple de adaptare a clădirilor la schimbările climatice:

Soluțiile bazate pe natură, alternativa durabilă la consumul de energie

Soluțiile bazate pe natură pot reprezenta o alternativă durabilă la utilizarea exclusivă a aerului condiționat pentru răcire. În comparație cu acoperișurile goale, acoperișurile acoperite de vegetație (verzi)ajută la izolarea clădirilor, cu beneficii în ceea ce privește reducerea costurilor energetice. În acest fel, sunt diminuate și emisiile de CO2 ale clădirii, contribuind la atenuarea schimbărilor climatice. Totodată, prin intermediul acoperișurilor și pereților verzi, clădirile pot limita efectul de insulă de căldură urbană.

Măsurile de infrastructură verde – coridoare verzi, zone urbane verzi, copaci în orașe, precum și acoperișuri și pereți verzi – pot crește rezistența mediului construit, în special atunci când sunt integrate în planificarea urbană și cuplate cu soluții bazate pe natură”, se precizează pe Climate ADAPT.

Reglementări europene tot mai stricte privind clădirile

UE lucrează pe mai multe fronturi pentru a aborda problema impactului climei asupra clădirilor. Platforma Climate ADAPT punctează, în continuare, principalele măsuri de ordin legislativ adoptate de Comisia Europeană în acest scop:

Vulnerabilitățile climatice ale mediului construit sunt abordate și în Strategia UE de adaptare la schimbările climatice, adoptată de Comisia Europeană în februarie 2021. Strategia semnalează necesitatea de a îmbunătăți pregătirea clădirilor la schimbările climatice și acordă prioritate soluțiilor bazate pe natură, cum ar fi acoperișurile și pereții verzi.

  • Integrarea Strategiei de adaptare și a Comunicării „Valul de renovare” din 2020 este prevăzută în mod explicit. Parte din European Green Deal, „Valul de renovare” urmărește dublarea ratelor de renovare în următorii zece ani și asigurarea unei eficiențe mai mari a energiei și a resurselor. Tot pentru adaptarea clădirilor la schimbările climatice, este prevăzută necesitatea revizuirii standardelor de încălzire și răcire în clădiri, luând în considerare persoanele vulnerabile și îmbunătățind gradul de pregătire a societății față de valurile de căldură. Acest lucru este urmărit în continuare în Recomandarea privind sărăcia energetică, din 2020, de asemenea parte a Valului de renovare.
  • În 2021 a fost lansată o revizuire a criteriilor de achiziții publice verzi pentru clădirile de birouri. Acesta acoperă criteriile de rezistență la schimbările climatice și bazează pe indicatori dezvoltați în noul cadru european pentru clădiri durabile – Level(s). Lansat în 2020, acesta își propune să evalueze performanța de sustenabilitate a clădirilor pe tot ciclul de viață, bazându-se pe o serie de indicatori care acoperă riscurile fenomenelor meteorologice extreme pentru sănătate și confortul termic, drenajul durabil și consumul de apă.

Accent nou asupra performanței termice a clădirilor pe timp de vară

Dincolo de protejarea sănătății ocupanților, clădirile au un rol important în atingerea obiectivului nostru de a limita încălzirea globală cu mult sub 2°C.

În prezent, clădirile din Europa sunt responsabile pentru:

  • 1/2 din toate materialele extrase
  • 1/2 din consumul total de energie
  • 1/3 din consumul de apă
  • 1/3 din generarea deșeurilor

(Sursa: https://environment.ec.europa.eu/topics/circular-economy/levels_en)

Din aceste motive, este esențial să fie adoptate soluții eficiente din punct de vedere energetic, cu emisii reduse de carbon, atât pentru clădirile existente, cât și pentru clădirile și cartierele noi. Dacă până acum consumul de energie termică pe timp de iarnă era în centrul atenției, intensificarea valurilor de căldură mărește atenția și asupra problemelor din timpul verii.

În ultimii ani, s-a înregistrat o creștere a numărului de sisteme de climatizare în țările Europei. Aceasta creează probleme considerabile la orele de vârf energetic, determinând creșterea costului electricității și dezechilibrarea balanței energetice. Trebuie să se acorde prioritate strategiilor care promovează performanța termică a clădirilor pe perioada de vară. În acest scop, accentul ar trebui pus pe măsurile de evitare a supraîncălzirii, umbrirea și capacitatea termică suficientă în construcția clădirii, precum și dezvoltarea și aplicarea într-o mai mare măsură a tehnicilor de răcire pasivă, în primul rând a celor care îmbunătățesc condițiile climatice de interior și microclimatul din preajma clădirilor”, arată Comisia Europeană, în propunerea de reformare a Directivei privind performanța energetică a clădirilor.

Noile clădiri pot arăta pieței ce este posibil atunci când designul excelent, performanța energetică ridicată și tehnologiile cu emisii scăzute de carbon se îmbină în mediul construit. Pot duce, de asemenea, la inovații tehnologice și la câștiguri în ceea ce privește rentabilitatea realizării nZEB-urilor”, arată, într-o analiză pe această temă, Institutul European pentru Performanța Clădirilor (BPIE).

Din 2030, standardul nZEB va fi înlocuit cu cel al emisiilor zero de carbon, așa cum România Eficientă a anunțat AICI. Așadar, adaptarea legislației, tehnologia inovatoare și soluțiile bazate pe natură reprezintă mixul necesar de măsuri pentru adaptarea clădirilor noastre la schimbările climatice.

Leave a Reply