Aproximativ trei sferturi dintre clădirile din Europa sunt vechi și ineficiente energetic. Acest lucru se traduce într-un consum uriaș de energie și facturi ridicate plătite de cetățeni, precum și o cantitate mare de gaze cu efect de seră generate, ce au o contribuție importantă la schimbările climatice. În acest context, Comisia Europeană propune o viziune foarte ambițioasă: ca întregul parc imobiliar să devină unul foarte eficient energetic și neutru climatic până în 2050. Astfel, toate clădirile existente ar trebui transformate în clădiri cu emisii zero până în 2050. Cum se poate ajunge acolo și, mai ales, care vor fi beneficiile acestei transformări, explicăm în articol.
Parcul de clădiri îmbătrânit al Europei
În prezent, parcul imobiliar al Europei este vechi, iar schimbările necesare se întâmplă lent.
„Peste 220 de milioane de unități de clădire, reprezentând 85% din parcul imobiliar al UE, au fost construite înainte de 2001. Iar dintre clădirile care există astăzi, 85-95% vor exista și în 2050”, notează Comisia Europeană, în comunicarea „Valul de renovări”.
Mai detaliat, o treime (35%) din parcul imobiliar al UE are mai mult de 50 de ani vechime și peste 40% din parcul imobiliar a fost construit înainte de 1960. Așadar, majoritatea clădirilor existente sunt vechi și ineficiente din punct de vedere energetic, pe fondul lipsei unor standarde și reglementări în domeniu la acea vreme.
„În Europa, codurile de construcție cu reglementări specifice privind izolarea termică a anvelopei clădirii au început să apară după anii 1970. Aceasta înseamnă că o mare parte din parcul imobiliar actual al UE a fost construit fără nicio cerință de performanță energetică. Conform standardelor actuale de performanță energetică în domeniul construcțiilor, aproape 75% din acesta este ineficient din punct de vedere energetic”, se arată în comunicarea Comisiei.
În urma introducerii regulilor de performanță energetică în codurile naționale de construcție, clădirile noi consumă astăzi doar jumătate comparativ cu clădirile tipice din anii 1980, potrivit Comisiei Europene.
- Situația în România este similară, așa cum reiese din Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (SNRTL), publicată în noiembrie 2020. La nivel național, există aproximativ 5,6 milioane de clădiri, 73% dintre acestea fiind construite până în 1980 (detalii în Figura 1).
Figura 1: Detalierea fondului de clădiri în funcție de anul construcției
Sursa grafic: Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (noiembrie 2020)
Stimularea unui Val de renovări
Pentru a spori performanța energetică a clădirilor, Uniunea Europeană a stabilit un cadru de reglementare amplu. În octombrie 2020, Comisia Europeană a prezentat Strategia privind Valul de renovări, ce conține un plan de acțiune cu măsuri de reglementare, de finanțare și de sprijinire a reabilitării clădirilor.
- Obiectivul stabilit este de a dubla cel puțin rata anuală de renovare energetică a clădirilor până în 2030 și de a încuraja renovările aprofundate a peste 35 de milioane de clădiri.
De asemenea, pentru implementarea Valului de renovări, au fost aduse modificări la două acte legislative cheie pentru sectorul clădirilor: Directiva privind eficiența energetică (EED), respectiv Directiva privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), prima fiind revizuită în luna iulie 2023, cea din urmă aflându-se în etapa finală de modificare.
Prin EED revizuită, sectorului public i se cere să preia rolul de lider și să renoveze anual cel puțin 3% din suprafața totală a clădirilor deținute de administrația publică.
De la clădiri cu un consum de energie aproape zero (nZEB) la clădiri cu emisii zero (ZEB)
Dincolo de renovarea pe scară extinsă a clădirilor existente, pentru clădirile noi și cele care intră în proces de renovare majoră vor fi introduse standarde de eficiență energetică tot mai ridicate, inclusiv integrarea pe scară tot mai largă a energiei din surse regenerabile.
Ca un prim pas, de la 31 decembrie 2020, în toate țările Uniunii Europene, a devenit obligatoriu standardul nZEB (nearly zero energy building). Aceasta este o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut, fiind acoperit în proporție de minimum 30% cu energie din surse regenerabile.
- Mai multe detalii despre acest standard găsiți în articolul: Ce înseamnă o clădire nZEB? Scurt ghid de implementare.
Până la finele acestui deceniu, standardul nZEB va fi înlocuit de standardul ZEB (zero emission building), nivel la care ar trebui să ajungă treptat, până în 2050, toate clădirile din Uniunea Europeană. Noul standard este prevăzut și detaliat în propunerea de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor.
În varianta Comisiei Europene, termenul de implementare era 2030, însă Parlamentul European vrea un termen accelerat: 2026 pentru clădirile noi ocupate, exploatate sau deținute de autoritățile publice și 2028 pentru toate celelalte tipuri de clădiri, inclusiv rezidențiale. Acest tip de clădire cu emisii zero (ZEB) ar trebui să aibă un grad și mai mare de eficiență energetică decât nZEB, iar necesarul foarte redus de energie să fie acoperit integral din surse regenerabile.
- Informații suplimentare despre acest nou standard avut în vedere găsiți în analiza realizată de România Eficientă pe acest subiect: Ce înseamnă o clădire cu emisii zero, viitorul standard pentru clădiri
Noi pași către neutralitatea climatică în sectorul construcțiilor
Dincolo de trecerea de la nZEB la ZEB, propunerea de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor introduce o mulțime de modificări pentru a susține neutralitatea climatică în sectorul construcțiilor. Odată aprobate, ele vor deveni obligatorii în toată Uniunea Europeană, astfel că vor trebui implementate și în România.
Iată câteva dintre măsurile suplimentare prevăzute în amendamentele adoptate de Parlamentul European la 14 martie 2023 la această directivă, pentru atingerea unui parc imobiliar foarte eficient energetic și neutru climatic până în 2050:
1. Introducerea unor standarde minime de performanță energetică. Prin renovare, toate clădirile rezidențiale ar trebui să se încadreze cel puțin în clasa de performanță energetică E până în 2030 și în clasa D până în 2033. Clădirile nerezidențiale și publice ar trebui să atingă aceleași standarde cu trei ani mai devreme.
2. Introducerea unor cerințe privind emisiile de-a lungul întregului ciclu de viață al clădirilor. Clădirile, precum și toate elementele și materialele de construcție sunt responsabile pentru emisiile de gaze cu efect de seră înainte, în timpul și după durata lor de viață operațională.
3. Aplicarea principiilor economiei circulare în mediul construit, prin promovarea renovării și a utilizării materialelor circulare și naturale, în locul demolării și al construcțiilor noi.
4. Acordarea unei atenții deosebite protecției termice a clădirilor, având în vedere criza climatică și probabilitatea crescută a valurilor de căldură din timpul verii. O soluție foarte eficientă pentru adaptarea clădirilor la schimbările climatice poate fi integrarea infrastructurii verzi, precum acoperișurile și zidurile vii. Detalii găsiți în analiza: Cum adaptăm clădirile la efectele tot mai ample ale schimbărilor climatice
5. Maximizarea utilizării energiei din surse regenerabile la fața locului, inclusiv a panourilor solare montate pe acoperișuri. Astfel, toate clădirile noi ar trebui să fie echipate cu tehnologii solare până în 2028, dacă acest lucru este posibil tehnic și fezabil economic. În cazul clădirilor rezidențiale care fac obiectul unor renovări majore, termenul ar fi anul 2032.
„Potrivit unor estimări, energia fotovoltaică produsă pe acoperișuri ar putea asigura aproape 25% din consumul de energie electrică al UE, ceea ce reprezintă mai mult decât ponderea actuală a gazelor naturale. Aceste sisteme, montate pe acoperișuri rezidențiale, publice, comerciale și industriale, pot proteja consumatorii de prețurile ridicate la energie”, se arată în Strategia UE pentru energia solară (mai 2022).
Beneficiile sociale, economice și de mediu
Dincolo de atingerea obiectivelor energetice și de mediu ale UE, transformarea parcului de clădiri în unul foarte eficient energetic și neutru climatic va aduce beneficii sociale, economice și de mediu semnificative. Va conduce la atenuarea sărăciei energetice, îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, inclusiv prin beneficii asupra sănătății publice, și va susține crearea de locuri de muncă verzi. Totodată, va contribui la un mediu mai curat, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
În plus, eficiența energetică poate fi tratată ca o sursă de energie în sine, ce va conduce la diminuarea importurilor și la securitate energetică sporită. Așadar, iată numeroase argumente care susțin investițiile în această direcție.
La final, vă invităm să urmăriți trecerea de la nZEB la ZEB sintetizată în următorul material video:
Informații suplimentare despre viziunea unui parc imobiliar european neutru climatic găsiți în articolul: Ce schimbări majore sunt pregătite în sectorul construcțiilor pentru a se ajunge la clădiri cu emisii zero în 2050, realizat de România Eficientă.