Tensiunile geopolitice generate de invadarea Ucrainei de către Rusia, prețurile foarte ridicate la energie și necesitatea gestionării crizei climatice conduc la nevoia urgentă de a accelera eficiența energetică la nivelul Uniunii Europene. Economisirea energiei și eficiența energetică au căpătat acum o valoare mai mare decât oricând, fiind unul dintre pilonii centrali ai planului REPowerEU adoptat recent de către Comisia Europeană – cu obiectivul de a avea un sistem energetic mai independent de țările terțe și de accelerare a tranziției verzi.
În esență, planul REPowerEU, aprobat la mijlocul lunii mai de către Comisia Europeană, îndeamnă la o punere în aplicare rapidă a tuturor propunerilor din pachetul Fit for 55 (Pregătiți pentru 55) și stabilește totodată obiective mai ambițioase în ceea ce privește energia din surse regenerabile și eficiența energetică.
În privința eficienței energetice, sunt propuse două direcții principale de acțiune:
- Realizarea unor economii de energie imediate prin alegeri personale
- Accelerarea și consolidarea măsurilor structurale de eficiență energetică pe termen mediu și lung
Iată principalele argumente în favoarea sporirii economiilor de energie și de creștere a eficienței energetice, incluse în planul REPowerEU:
- Economiile de energie sunt modalitatea cea mai rapidă și mai ieftină prin care putem contracara actuala criză energetică, contribuind la reducerea facturilor mari la energie ale gospodăriilor și ale întreprinderilor și la diminuarea importurilor de combustibili fosili.
- Prin realizarea de economii de energie, rezervele noastre energetice vor putea acoperi cererea mai mult timp în lunile critice care urmează, permițând ca în acest răstimp să se realizeze investițiile necesare.
- Reducerea consumului de energie printr-o mai mare eficiență energetică este o componentă vitală a tranziției către o energie curată, sporind reziliența economiei UE și protejând competitivitatea sa în fața prețurilor ridicate ale combustibililor fosili.
Măsuri propuse pentru creșterea eficienței energetice pe termen mediu și lung, în clădiri:
- Majorarea de la 9% la 13% a obiectivului obligatoriu prevăzut în Directiva privind eficiența energetică pentru 2030 în comparație cu previziunile scenariului de referință din 2020;
- Propunerea de modificare a Directivei (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, pentru realizarea de economii de energie suplimentare și accelerarea implementării soluțiilor regenerabile în clădiri;
- Consolidarea implementării rezultatelor auditului energetic;
- Introducerea unor standarde minime de performanță energetică suplimentare pentru clădiri, pentru a stimula renovările care includ și sisteme de încălzire (și răcire), cu termene suficient de ambițioase și stabilirea unei căi de modernizare a clădirilor cu cele mai slabe performanțe, de la „clasa G” în certificatul de performanță energetică până la „clasa D”;
- Consolidarea cerințelor naționale privind energia (și eficiența utilizării resurselor) pentru clădirile noi prin cerințe privind sistemul de încălzire și introducerea unor standarde pentru emisii zero înainte de 2030 (înainte de 2027 în cazul clădirilor publice).
- Eliminarea treptată a subvențiilor acordate de statele membre pentru cazanele pe bază de combustibili fosili din clădiri cel puțin începând cu 2025, pentru a stimula, în schimb, schemele de sprijin pentru pompele de căldură;
- Înăsprirea cerințelor privind sistemele naționale de încălzire pentru clădirile existente, abordând renovările majore și înlocuirile cazanelor și racordarea la sisteme eficiente de termoficare centralizată în zonele dens populate;
Surse: Planul UE „Economii de energie”, Factsheet on Energy Savings
Dincolo de economiile în consum, politicile privind eficiența energetică au adus beneficii mai mari, precum reducerea sărăciei energetice, un nivel sporit al sănătății și bunăstării, creșterea competitivității întreprinderilor și sporirea securității energetice, mai arată Comisia Europeană.
Comunicarea UE privind economiile de energie
Până la adoptarea finală a acestor prevederi legislative, putem realiza economii imediate de energie schimbându-ne comportamentul. De aceea, tot ca parte a planului REPowerEU, Comisia Europeană a publicat Comunicare a UE privind economiile de energie.
„Având în vedere situația actuală pe plan geopolitic și pe piață, nu ne putem permite să așteptăm până la instituirea unor măsuri structurale importante în materie de eficiență energetică. Este esențial să se caute oportunități imediate de reducere a consumului de energie pe durata crizei actuale. Pe termen scurt, majoritatea acestor oportunități ar proveni din alegeri voluntare, dintre care unele ar putea dura și pe termen mediu și lung, dacă ar conduce la schimbări ale obiceiurilor”, arată Comisia Europeană, în textulcomunicării.
Documentul prezintă în detaliu schimbările comportamentale pe termen scurt care ar putea reduce consumul de combustibili și încurajează statele membre să lanseze campanii de comunicare pe acest subiect destinate gospodăriilor și întreprinderilor. Explicația: este posibil ca actorii să nu fie conștienți de cele mai bune oportunități de economisire.
„Principalul avantaj al schimbării determinate de acest tip de măsuri este că impactul lor asupra consumului de energie este imediat, că investițiile inițiale nu sunt necesare sau sunt foarte reduse și că este necesară doar o mică schimbare a obiceiurilor, fără niciun impact sau cu un impact foarte limitat asupra bunăstării, deoarece vor face astfel de alegeri numai persoanele care și le doresc și care le pot face. Astfel de măsuri vor fi în principal voluntare și se vor baza pe bunăvoință, precum și pe comunicarea eficientă către utilizatorii de energie a celor mai eficace măsuri pe care le pot lua”, se arată în textul comunicării.
Prin urmare, tipurile de acțiuni de sprijin care pot fi întreprinse pot fi împărțite în:
- Acțiuni de informare – pentru a se asigura că diferitele tipuri de utilizatori de energie înțeleg importanța reducerii cererii de energie și știu ce pot face pentru a contribui.
- Acțiuni de încurajare și de sprijinire – statele membre sunt, de asemenea, încurajate să recurgă la măsuri fiscale pentru a încuraja economiile de energie, de exemplu prin aplicarea de cote reduse de TVA pentru sistemele de încălzire, lucrările de izolare a clădirilor și aparatele și produsele eficiente din punct de vedere energetic.
De asemenea, pentru a-i sprijini pe consumatori în alegerea unor aparate de uz casnic mai eficiente, Comisia a lansat interfața pentru consumatori a bazei de date europene privind înregistrarea produselor pentru etichetarea energetică (ERPEL).
Finanțare sporită pentru eficiență energetică și renovarea clădirilor
Creșterea prețurilor la energie a redus perioada de recuperare a investițiilor în eficiența energetică. Astfel, este nevoie de un efort reînnoit pentru a elimina constrângerile legate de lichiditate și de informații care frânează astfel de investiții profitabile, mai arată Comisia Europeană.
În ceea ce privește finanțarea pentru eficiența energetică și renovarea clădirilor, peste 67 de miliarde de euro sunt angajate pentru astfel de investiții în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Cea mai mare parte a sprijinului financiar a fost dedicată renovărilor clădirilor (în principal clădirilor rezidențiale și publice), urmate de construirea de clădiri eficiente din punct de vedere energetic.
Se preconizează, de asemenea, că sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), inclusiv Fondul pentru modernizare și noul ETS propus pentru clădiri și transportul rutier, precum și Fondul conex pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice vor furniza venituri globale de un ordin cel puțin similar, investițiile în eficiența energetică fiind un obiectiv-cheie pentru utilizarea veniturilor.
În plus, în actualul cadru financiar multianual, din fondurile politicii de coeziune (FEDR, Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă) se va oferi un sprijin semnificativ pentru eficiența energetică.
În special, Programul InvestEU va mobiliza finanțare privată pentru a sprijini o gamă largă de investiții în eficiența energetică, prin partajarea riscurilor cu partenerii de implementare, inclusiv cu Grupul BEI.
Totodată, politica agricolă comună, Orizont Europa și programul LIFE oferă sprijin pentru investiții în eficiența energetică.
„În total, în cadrul acestor instrumente la nivelul UE, resursele financiare alocate cheltuielilor legate de climă se ridică la 626 de miliarde de euro pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și NextGenerationEU (deși aceste resurse abordează mai multe domenii de politică dincolo de eficiența energetică)”, se mai arată în Comunicare a UE privind economiile de energie.
Toate aceste fonduri nu vor fi însă suficiente, așa că extinderea investițiilor private este esențială pentru atingerea acestor obiective, mai notează Comisia Europeană.