Skip to main content

Așa cum ne avertizează majoritatea oamenilor de știință, fenomenul de încălzire globală riscă să ducă la consecințe extrem de grave pentru umanitate în deceniile care vor veni. România nu este scutită de acest val al schimbărilor climatice și, în acord cu politicile europene, trebuie să ia măsuri care să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. La EM360 am stat de vorbă cu Radu Dudău, director Energy Policy Group, despre tranziția energetică, risipa de energie, consumatori aflați în sărăcie și lăsați în urmă, dar și despre standardele mult mai ambițioase pentru clădirile nou construite sau renovate, inclusiv despre impactul standardului nZEB (clădiri cu consum energetic aproape zero) ce va deveni obligatoriu din 2021.

„Ideea că suntem un stat cu producție semnificativă de gaze naturale ar fi susținut foarte bine ideea acestei tranziții de la lignit la gaze naturale. În continuare avem acest potențial semnificativ. Din păcate, ne-am mișcat extrem de precar cu privire la potențialul din Marea Neagră și nici nu am reușit încă să introducem un cadru de reglementare și legislativ care să descătușeze potențialul offshore pe care România îl are. Dacă pe de o parte retezăm partea de producție gaze, dar pe de altă parte investim tot mai mult în active care consumă gaze, logica e simplă: o să ajungem să depindem tot mai mult de importuri. Și atunci trebuie să ne hotărâm. Dacă vrem să ne bazăm în tranziția noastră energetică pentru o vreme pe aceste noi centrale pe gaze naturale, este neapărat nevoie din motive economice și de securitate energetică să facem ce trebuie ca producătorii să poată avea un cadru atrăgător și competitiv pentru investițiile lor”,

a declarat Radu Dudău.

Urmăriți discuția pe larg în materialul video.

România riscă să depindă tot mai mult de importurile de gaze naturale

România este o țară care se bazează încă foarte mult pe cărbune în producția de electricitate, însă costurile de mediu asociate vor fi din ce în ce mai mari. În absența producției din Marea Neagră, care vor fi costurile trecerii de la cărbune la gaze naturale?

“Logica e simplă: o să ajungem să depindem tot mai mult de importuri. Și atunci trebuie să ne hotărâm. Dacă vrem să ne bazăm în tranziția noastră energetică pentru o vreme pe aceste noi centrale pe gaze naturale, este neapărat nevoie din motive economice și de securitate energetică să facem ce trebuie ca producătorii să poată avea un cadru atrăgător și competitiv pentru investițiile lor”,

a declarat, la EM360, Radu Dudău, director Energy Policy Group. 

Vrem să creăm o cultură publică a eficienței energetice

România stă slab din punctul de vedere al eficienței la aproape orice capitol. În plus, ne confruntăm cu o realitate frapantă: încă avem mii de școli fără canalizare și apă curentă. În primul rând școlile și spitalele trebuie să îmbunătățească extrem de mult condițiile de utilizare în ceea ce privește calitatea aerului interior, lumina, căldura, sistemele de aerisire. Toate acestea pot face o diferență enormă, iar economiile de energie vor fi semnificative. De asemenea, o abordare prin programe publice susținute de fonduri europene care vor fi abundente în anii care vin trebuie să se adreseze și categoriilor de consumatori vulnerabili, a mai declarat, la EM360, Radu Dudău, director Energy Policy Group. 

Clădirile noi cu un consum energetic aproape zero (nZEB), obligatorii din 2021

Clădirile vechi în România și în sud-estul Europei sunt într-o condiție mult mai precară ca în statele occidentale. Însă renovarea acestora nu se poate face totul doar prin fonduri publice, trebuie și prin mecanisme de piață, dar și ca proprietarul să investească. Comisia Europeană a impus standarde mult mai ambițioase pentru clădirile nou construite, cât și pentru cele care vor fi renovate. În plus, din 2021 devine obligatoriu și în România standardul nZEB (clădiri cu consum energetic aproape zero) pentru toate clădirile noi private. Despre ce înseamnă o clădire de tip nZEB și ce implicații va avea acest standard, ne-a explicat Radu Dudău, director Energy Policy Group.