Eficiența energetică în clădiri reprezintă astăzi una dintre cele mai importante priorități de politici publice la nivel european și național, cu implicații directe asupra economiei, mediului și calității vieții. În contextul creșterii prețurilor la energie, al obiectivelor climatice ambițioase și al nevoii de a proteja consumatorii vulnerabili, clădirile eficiente devin o soluție esențială pentru un viitor mai sigur și mai sustenabil.
CADRUL EUROPEAN: NORME ȘI OBIECTIVE DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ
La nivelul Uniunii Europene, principalul instrument legislativ în domeniu este Directiva privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD), revizuită în mai 2024 pentru a susține obiectivul Pactului Verde European de atingere a neutralității climatice până în anul 2050.
EPBD impune introducerea unor standarde minime de performanță energetică (MEPS), în special pentru clădirile cu cele mai slabe performanțe, pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de carbon asociate. Se pune, de asemenea, un accent ridicat pe renovarea fondului construit existent, prin introducerea Planurilor Naționale de Renovare. În cadrul acestora, statele membre UE trebuie să stabilească o foaie de parcurs cu obiective concrete pentru anii 2030, 2040 și 2050 privind ratele anuale de renovare, reducerea consumului de energie primară și a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și adresarea sărăciei energetice. În paralel, are loc eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili în sectorul clădirilor și sunt încurajate accelerarea electrificării și utilizarea surselor regenerabile de energie.
POLITICI PUBLICE NAȚIONALE: DIRECȚII ȘI FINANȚARE
În România, eficiența energetică a clădirilor este susținută printr-un cadru de politici publice care s-a consolidat semnificativ în ultimii ani, prin corelarea obiectivelor naționale cu cele europene.
Strategia pe termen lung pentru renovarea clădirilor, elaborată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), continuată prin Planul Național de Renovare, al cărui prim draft a fost transmis către UE la finalul anului 2025, stabilește direcțiile care vor fi urmărite în scopul modernizării fondului construit până în 2050, cu accent pe reducerea consumului de energie și a emisiilor de carbon.
Un rol central în acest proces îl au fondurile europene și finanțările disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), coordonat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Atât prin PNRR, cât și prin Fondul pentru Modernizare sunt alocate resurse substanțiale pentru renovarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale, inclusiv școli, spitale și blocuri de locuințe. Aceste investiții vizează creșterea performanței energetice, îmbunătățirea calității mediului interior și reducerea costurilor asociate energiei electrice și termice utilizate.
POLITICILE LOCALE: DE LA STRATEGIE LA IMPLEMENTARE
Implicarea autorităților locale este un factor determinant în transformarea obiectivelor naționale în rezultate concrete. Primăriile și consiliile județene sunt principalii actori în identificarea clădirilor cu performanță energetică scăzută și pregătirea proiectelor necesare pentru accesarea fondurilor disponibile pentru renovare. Tot mai multe administrații locale investesc în modernizarea clădirilor publice, în special școli, grădinițe și clădiri administrative, dar și în reabilitarea blocurilor de locuințe.
În același timp, politicile locale pot susține investițiile în surse regenerabile de energie și pot facilita crearea și dezvoltarea comunităților de energie, pentru creșterea producției și consumului de energie curată. Importante pentru reducerea consumului de energie și a costurilor pentru consumatori este și încurajarea introducerii tehnologiilor moderne cum ar fi pompele de căldură și eficientizarea sistemelor de încălzire centralizată, pentru reducerea pierderilor.
EDUCAȚIA ȘI CONȘTIENTIZAREA: FUNDAMENTUL SCHIMBĂRII
Eficiența energetică nu depinde însă exclusiv de politicile naționale sau locale, de investiții și tehnologie, ci și de modul în care sunt utilizate resursele. Informarea și educarea publicului larg sunt cele care duc la maximizarea beneficiilor obținute prin renovarea energetică și modernizarea clădirilor.
Programele de informare cu privire la eficiența energetică în clădiri ajută cetățenii să înțeleagă impactul consumului de energie asupra facturilor și mediului și încurajează adoptarea unui comportament responsabil, de evitare a risipei. Iar introducerea noțiunilor legate de mediu, energie și sustenabilitate în educația formală și informală a copiilor contribuie la pregătirea unor noi generații mai conștiente de provocările energetice și climatice ale prezentului și mai pregătite să susțină tranziția către un sector al clădirilor netru climatic.
INIȚIATIVELE PRIVATE: SUSȚINERE ȘI FACILITARE
Mediul privat poate completa și susține eforturile autorităților centrale și locale, contribuind la accelerarea schimbării. Programe precum România Eficientă, derulat de Energy Policy Group (EPG) și finanțat de OMV Petrom demonstrează că parteneriatele dintre mediul privat, autorități și comunități pot genera proiecte de succes, cu impact real asupra calității mediului interior și consumului de energie al clădirilor.
Cele cinci unități din sistemul public de învățământ care beneficiază în prezent de clădiri renovate energetic la standard nZEB prin România Eficientă funcționează ca modele de bune practici care pot fi replicate la nivel național, contribuind la creșterea încrederii în capacitatea de implementare practică a soluțiilor de eficiență energetică și în demonstrarea beneficiilor asociate, atât în rândul autorităților locale, cât și al cetățenilor.
România Eficientă are și un rol important în educarea și informarea publicului larg. Prin materiale explicative, ghiduri și articole publicate pe website și în social media, programul oferă informații valoroase despre măsuri concrete de eficiență energetică, beneficiile renovării clădirilor și consumul responsabil al energiei în viața de zi cu zi. Iar prin campaniile dedicate tinerilor, care includ materiale specifice, dezvoltate pe categorii de vârstă și activități nonformale, desfășurate direct în unitățile școlare, contribuim la creșterea nivelului de conștientizare, stimulăm interesul și implicarea copiilor în protejarea mediului și utilizarea responsabilă a resurselor limitate.
EFICIENȚA ENERGETICĂ: PERSPECTIVE PENTRU VIITOR
Eficiența energetică în clădiri trebuie să rămână o prioritate strategică, integrată atât în strategiile de dezvoltare națională, cât și în planificarea fiecărei comunități locale.
Viitorul fondului construit depinde de asigurarea continuității politicilor publice ambițioase, de utilizarea inteligentă a finanțărilor disponibile, de educarea publicului și de o colaborare eficientă între sectorul public și cel privat.
Toate aceste elemente se completează și se susțin reciproc, generând beneficii concrete pentru societate. Eficiența energetică nu se rezumă la indicatori tehnici sau economii, ci se reflectă direct în calitatea spațiilor în care trăim și muncim, în siguranță, sănătate și confort, în reziliența comunităților și în protejarea mediului pe termen lung.