Pașapoartele de renovare reprezintă una dintre cele mai importante componente operaționale ale Directivei privind performanța energetică a clădirilor, care contribuie la transformarea obiectivelor climatice în direcții și măsuri concrete de acțiune la nivelul clădirilor.

În acest context, Institutul European pentru Performanța Clădirilor (BPIE) a dezvoltat o serie de recomandări individualizate pentru România, Ucraina, Grecia și Ungaria, care vor faciita introducerea acestui instrument pe plan local prin raportarea la particularitățile și specificul fondului construit ale fiecărei țări.

Sursa: build-up.ec.europa.eu

Uniunea Europeană lansează, în cadrul programului Noul Bauhaus European, un nou apel pentru proiecte care combină sustenabilitatea, inovația și incluziunea socială în dezvoltarea mediului construit, cu o finanțare alocată de peste 100 de milioane de euro.

Termenul limită pentru înscrierea proiectelor este 1 decembrie 2026.

Sursa: build-up.ec.europa.eu

Ventilația, monitorizarea calității aerului și sistemele inteligente de control vor juca un rol esențial atât în cazul clădirilor noi, cât și al celor renovate. Senzorii pentru monitorizarea cantității de dioxid de carbon și a nivelului de particule fine, ventilația controlată și automatizarea clădirilor sunt considerate măsuri cheie pentru dezvoltarea spațiilor eficiente energetic, sănătoase și confortabile.

Sursa: build-up.ec.europa.eu

Uniunea Europeană a publicat noul cadru de calcul al amprentei de carbon a clădirilor pe întreaga durată de viață (GWP), de la producerea materialelor și construcție până la utilizare, renovare, demolare și reciclare.

Măsurarea impactului climatic va deveni obligatorie, începând din 2028, pentru clădirile noi cu suprafața de peste 1000 m², și pentru toate clădirile noi începând din anul 2030.

Sursa: energy.ec.europa.eu

AccelerateEU plasează creșterea performanței energetice a fondului construit în centrul preocupărilor legate de accesibilitatea prețurilor și securitatea aprovizionării cu energie a Europei, cu accent pe accelerarea renovărilor energetice, electrificare și decarbonizarea sistemelor de încălzire.

Sursa: build-up.ec.europa.eu

Proiectul UNITED HEAT, dezvoltat de Germania și Polonia, își propune să realizeze un sistem de încălzire comun pentru orașele Görlitz (Germania) și Zgorzelec (Polonia). Inițiativa urmărește înlocuirea combustibililor fosili cu un mix de surse sustenabile care integrează energia solară, biomasa, recuperarea căldurii reziduale și soluțiile power-to-heat pentru un model energetic mai eficient și mai rezilient.

Sursa: build-up.ec.europa.eu

Dezvoltat în cadrul proiectului SUPERSHINE, acest ghid practic sprijină autoritățile, dezvoltatorii și urbaniștii în implementarea soluțiilor care reduc consumul de energie și combat sărăcia energetică.

De la sisteme moderne de încălzire și răcire, la modele financiare inovatoare, infrastructură verde, mobilitate sustenabilă și reciclarea materialelor de construcții, ghidul propune o abordare completă, pas cu pas, care va facilita replicarea modelelor de renovare sustenabilă la nivel european.

Sursa: build-up.ec.europa.eu

Pentru asigurarea unui viitor cu energie sigură, accesibilă și sustenabilă, Europa are nevoie de investiții anuale de peste 660 de miliarde de euro până în 2030 și de aproape 700 de miliarde în deceniul 2030-2040.

Noua strategie de investiții în energia curată lansată de Comisia Europeană pe 10 martie 2026 își propune să completeze finanțarea publică deja disponibilă prin mobilizarea capitalului privat și utilizarea fondurilor alocate de Banca Europeană de Investiții. Scopul urmărit: creșterea valorii investițiilor în tehnologiile curate, soluțiile de eficiență energetică și infrastructura energetică modernă.

Sursa: energy.ec.europa.eu

Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții lansează un mecanism de finanțare în valoare de 3 miliarde de euro pentru accelerarea decarbonizării și creșterea performanței energetice în sectorului clădirilor. Fondurile sunt destinate în principal soluțiilor moderne de încălzire, răcire și eficiență energetică.

Inițiativa face parte din noul sistem ETS2 și urmărește să susțină statele membre în implementarea tehnologiilor inovatoare, adaptate cerințelor de mediu și costurilor viitoare ale carbonului.

Sursa: build-up.ec.europa.eu

Un nou studiu realizat de Joint Research Centre arată că acoperișurile celor aproximativ 271 de milioane de clădiri din Uniunea Europeană ar putea deveni un pilon esențial al sistemului energetic. Luând în calcul stadiul actual de dezvoltare al tehnologiei fotovoltaice, panourile instalate pe aceste acoperișuri ar putea produce anual aproximativ 2.750 TWh de energie electrică verde.

În scenariul în care UE ar consuma exclusiv energie din surse regenerabile în 2050, panourile fotovoltaice ar putea asigura până la 40% din necesarul de electricitate.

Sursa: build-up.ec.europa.eu

Într-un context în care eficiența energetică și calitatea vieții reprezintă priorități majore, investițiile în confortul termic nu înseamnă doar facturi mai mici, ci și spații mai bine adaptate schimbărilor climatice și nevoilor utilizatorilor.

Noul Bauhaus European (NEB) lansează un nou apel de proiecte în valoare de 12 milioane de euro pentru soluții inovatoare care îmbunătățesc confortul termic și contribuie la transformarea clădirilor UE în spații mai eficiente, mai sănătoase și mai reziliente.

Perioada înscrierilor este 5 mai – 1 decembrie 2026.

Sursa: build-up.ec.europa.eu

Directiva Europeană privind Performanța Energetică a Clădirilor revizuită (EPBD)  reprezintă o schimbare fundamentală de perspectivă pentru sectorul construcțiilor.

Accentul principal se mută de la consumul de energie spre o abordare completă, care implică măsurarea și reducerea emisiilor de carbon pe întreg ciclul de viață al clădirii.

Informații detaliate, aici: build-up.ec.europa.eu

Spre deosebire de oțel și ciment, care au un impact negativ asupra mediului chiar și în cazul reciclării, materialele de construcții rezultate din prelucrarea lemnului pot stoca mai mult carbon decât emit.

Prin procese de fabricație sustenabile, utilizarea energiei din surse regenerabile și trasabilitatea riguroasă a materiei prime, aceste materiale pot deveni o alternativă reală pentru construcțiile moderne și pot contribui concret la reducerea amprentei climatice a clădirilor.

Sursa: build-up.ec.europa.eu

Comisia Europeană a adoptat un cadru comun pentru măsurarea impactului climatic al clădirilor, exprimat prin potențialul de încălzire globală (GWP). Astfel, toate statele membre vor folosi aceeași metodologie pentru a estima emisiile de gaze cu efect de seră generate de clădiri pe tot parcursul ciclului de viață.

Dacă până acum certificatele de performanță energetică se concentrau pe emisile generate prin utilizarea clădirilor, noua abordare include și emisiile „ascunse” din materiale, construcție, mentenanță, gestionarea deșeurilor și reciclare.

Începând din ianuarie 2028, toate clădirile noi cu suprafața mai mare de 1000 m² vor trebui să includă acest calcul în certificatul energetic, iar din 2030 regula se va aplica tuturor construcțiilor noi.

Sursa: build-up.ec.europa.eu

Pentru a îndeplini obiectivul UE de atingere a neutralității climatice până în anul 2050, România trebuie să prioritizeze și să accelereze ritmul și amploarea renovării clădirilor. În special clădirile cel mai puțin eficiente, care se situează actual în clasele energetice E, F și G trebuie să atingă performanțe superioare, corespunzătoare claselor B sau A.

Întregul studiu Energy Policy Group (EPG) dedicat acestui subiect este disponibil aici: epg-thinktank.org

Evaluarea impactului total al emisiilor de carbon operaționale și încorporate în etapele de producție, construcție, renovare și sfârșit de viață ale unei clădiri reprezintă o provocare pentru țările care nu sunt familiarizate instituțional cu conceptul WLC (Whole Life Carbon emissions), cum este și cazul României.

Studiul realizat de Energy Policy Group (EPG) evidențiază problemele, potențiale soluții și trasează o hartă a acțiunilor necesare pentru construirea unui viitor durabil.

epg-thinktank.org

Cele două rapoarte publicate la finalul anului trecut în cadrul proiectului RENOVERTY, coordonat de Institutul de Politici Europene pentru Energie și Climă (IEECP), propun o nouă abordare a renovării clădirilor din mediul rural, adaptată specificului local și nevoilor oamenilor.

Soluțiile prezentate pun accent pe sprijinul financiar acordat gospodăriilor vulnerabile, implicarea facilitatorilor locali și planificarea bazată pe “foi de parcurs de eficiență energetică”, și au scopul de a oferi factorilor decizionali un model de bune practici pentru renovări echitabile și eficiente, care îmbină eficiența energetică cu bunăstarea socială și dezvoltarea comunităților rurale.

Sursa: build-up.ec.europa.eu/

Conform programului de lucru al Comisiei Europene pentru 2026, urmează inițiative importante, care vor influența sustenabilitatea, inovația și tranziția energetică în sectorul construcțiilor. Dintre acestea:

• Planul de electrificare, cu accent pe eficiența încălzirii și răcirii
• Actul legislativ privind economia circulară, care vizează utilizarea eficientă a materialelor
• Actul legislativ privind materialele de construcții avansate, care va sprijini soluțiile tehnologice noi.

Lista completă, aici: build-up.ec.europa.eu/