Comisia Europeană a prezentat, în luna iulie, un amplu pachet legislativ – denumit Fit for 55 – menit să conducă la atingerea obiectivului ambițios al UE de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), până în 2030, și de obținere a neutralității climatice, până în 2050. În această ecuație, eficiența energetică și energia din surse regenerabile vor juca un rol crucial, mai ales în sectorul clădirilor și al celui de încălzire și răcire, unde se anunță schimbări majore.

Pachetul legislativ Fit for 55 include modificări pentru trei dintre cele mai importante directive cu impact asupra clădirilor:

  • Directiva privind eficiența energetică (EU 2018/2002)
  • Directiva privind energia din surse regenerabile (EU 2018/2001)
  • Directiva privind performanța energetică a clădirilor (2018/844/UE  – neinclusă în pachetul legislativ publicat pe 14 iulie, dar aflată în lucru, amendamentele urmând să fie publicate în ultima parte a anului)

România Eficientă vă prezintă, sumar, principalele propuneri incluse în pachetul Fit for 55. Odată aprobate, prezentele propuneri vor remodela semnificativ sectorul clădirilor, unul dintre cei mai mari consumatori de energie și poluatori la nivel european.

Pe scurt, Comisia Europeană propune ca:

  • statele membre să renoveze anual cel puțin 3% din suprafața totală a clădirilor publice;
  • până în 2030, 49% din energia consumată în clădiri să provină din surse regenerabile;
  • statele membre să crească utilizarea energiei regenerabile în încălzire și răcire cu 1,1 puncte procentuale în fiecare an, până în 2030, pornind de la nivelul din 2020 (sursa, AICI).

1. Ținte mai mari pentru eficiență energetică

Reducerea emisiilor GES cu cel puțin 55% până în 2030 va necesita cote mai mari de energie regenerabilă și o eficiență energetică sporită. Astfel, Executivul de la Bruxelles propune, prin amendamentele aduse Directivei privind eficiența energetică, majorarea țintei de eficiență energetică la nivelul UE de la 32,5% la 36-39% din consumul final, respectiv cel primar de energie, până în 2030.

De asemenea, se prevede obligația pentru sectorul public de a-și reduce consumul de energie pentru serviciile publice, inclusiv în domenii precum transport și clădiri publice sau managementul apei și al deșeurilor. În plus, obligația de renovare se va aplica la toate nivelurile administrative, inclusiv în sănătate, educație și locuințe publice.

De asemenea, în fiecare stat membru al UE, o cotă din economiile totale de energie va trebui să fie realizată în rândul consumatorilor vulnerabili, oamenilor afectați de sărăcie energetică și, acolo unde este aplicabil, în rândul celor care trăiesc în locuințe sociale.

 „Renovarea locuințelor noastre și a clădirilor va conduce la economii de energie, ne va proteja împotriva valurilor extreme de căldură și ger și va combate sărăcia energetică”, arată Comisia Europeană.

2. Regenerabile dominante în clădiri

În afară de locuințe, clădirile publice trebuie, de asemenea, renovate, pentru a fi mai eficiente energetic, dar și pentru a utiliza mai multă energie din surse regenerabile.

Totodată, „statele membre ar trebui să promoveze îmbunătățirea sistemelor de încălzire ca element al renovărilor aprofundate, (…) reducând consumul de energie pentru încălzire și acoperind cererea rămasă dintr-o sursă lipsită de emisii de carbon, se menționează în draftul noii Directive privind eficiența energetică (găsiți documentul AICI). 

De asemenea, prin amendamentele aduse la Directiva privind energia din surse regenerabile (găsiți documentul AICI), Comisia Europeană stabilește o nouă țintă indicativă la nivelul UE de 49% regenerabile în clădiri, până în 2030.

„Pentru a promova producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor, statele membre vor stabili o țintă indicativă privind cota de regenerabile în consumul final de energie din sectorul clădirilor în 2030, în concordanță cu o țintă indicativă de cel puțin 49% cotă de energie din surse regenerabile în sectorul clădirilor în consumul final de energie al UE din 2030”, se precizează în textul directivei revizuite.

„Statele membre vor include ținta lor în Planul național integrat pentru energie și schimbări climatice actualizat, precum și informații despre cum plănuiesc să o atingă”, se menționează în documentul citat.

„Statele membre trebuie să introducă măsuri adecvate în codurile lor de construcții pentru a crește nivelul de regenerabile în sectorul clădirilor, în special cerând niveluri minime de regenerabile în clădirile noi și în cele supuse unor renovări majore”, mai arată Comisia Europeană.

3. Spre un sector de încălzire și răcire tot mai eficient

De asemenea, procente de regenerabile vor viza și sectorul de încălzire și răcire.

„Clădirile au un potențial mare neexploatat de a contribui efectiv la reducerea emisiilor de GES în UE. Decarbonizarea încălzirii și răcirii în acest sector printr-o cotă mai mare în producerea și utilizarea energiei regenerabile va fi necesară pentru a atinge setul ambițios cuprins în Planul privind obiectivele climatice pentru 2030”, se precizează în textul menționat anterior.

Încălzirea și răcirea contribuie la aproximativ jumătate din consumul de energie la nivelul UE. În plus, 80% din cererea de energie în clădirile rezidențiale este determinată de nevoile de încălzire și răcire, arată Comisia Europeană, de aceea „o ambiție mai mare în acest sector este esențială pentru a atinge ținta generală de energie din surse regenerabile”, se arată în amendamentele la Directiva privind energia din surse regenerabile.

În plus, „statele membre vor introduce măsuri în reglementările și codurile privind construcțiile și, acolo unde este aplicabil, în schemele suport, pentru a crește cota de electricitate, încălzire și răcire din surse regenerabile în stocul de clădiri”.

Totodată, în document se mai precizează că, în ciuda disponibilității ridicate, căldura și frigul reziduale sunt utilizate sub potențial, ceea ce conduce la risipă de resurse, eficiență energetică mai scăzută în sistemele energetice naționale și consum de energie mai ridicat decât ar fi necesar în UE.

În prezent, procentul de utilizare a energiei regenerabile în clădiri este în medie de 23,5%. Acesta este estimat să depășească 49% în 2030, în principal prin încălzire directă din surse regenerabile, precum energia solară termală, geotermală, bioenergie, dar și printr-o creștere de trei ori a utilizării electricității din surse regenerabile și a energiei ambientale”, se arată în textul directivei. 

4. Taxarea emisiilor de carbon în sectorul clădirilor

O măsură care a generat discuții ridicate la nivel european, din cauza impactului pe care îl va avea în special asupra consumatorilor cu venituri mai mici, este instituirea unui sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii de carbon pentru clădiri. 

De altfel, Comisia Europeană admite că „politicile climatice riscă să exercite pe termen scurt o presiune suplimentară asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor”.

De aceea, prin pachetul Fit for 55, se propune instituirea unui nou Fond social pentru climă, alimentat inclusiv din schema suplimentară de certificate de emisii, care să ofere finanțare specifică statelor membre pentru a-i ajuta pe cetățeni să își finanțeze investițiile în eficiența energetică și pentru achiziționarea de noi sisteme de încălzire și răcire. Fondul va pune la dispoziția statelor membre 72,2 miliarde EUR pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifică a cadrului financiar multianual (găsiți sursa și detaliile AICI).

5. Introducerea unor Pașapoarte de renovare a clădirilor

De asemenea, CE lucrează la revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor, varianta actualizată urmând să apară spre finalul lui 2021. Printre prevederile ce pot fi introduse în această directivă se află introducerea Pașapoartelor de renovare a clădirilor, precum și a unui standard de „renovare aprofundată” (sursa, AICI).

Toate aceste reforme de sub umbrela Pactului Ecologic European contribuie la o nouă viziune pe termen lung pentru clădiri, unde potențialul de economisire a energiei este uriaș. În prezent, 75% din stocul de clădiri din UE are o performanță energetică scăzută.  

Beneficiile politicilor climatice

Dincolo de reducerea consumului de energie și a emisiilor aferente, noile propuneri legislative incluse în Fit for 55 vor avea un impact asupra unor întregi lanțuri valorice din sectoare precum energie, transport, construcția și renovarea clădirilor. Ele vor ajuta la crearea de joburi sustenabile, locale și bine plătite.

La nivelul UE, 35 milioane de clădiri ar putea fi renovate și 160.000 de joburi verzi suplimentare ar putea fi create în sectorul clădirilor, până în 2030, arată Comisia Europeană (sursa, AICI).

A trece acum la acțiune pentru a proteja populația și planeta prezintă beneficii clare: un aer mai curat, orașe mai răcoroase și mai verzi, cetățeni mai sănătoși, un consum mai scăzut și facturi mai mici la energie, locuri de muncă europene, tehnologii și oportunități pentru industria europeană, mai mult spațiu pentru natură și o planetă mai sănătoasă pentru generațiile viitoare”, conchide CE.

Leave a Reply