Tranziția către un fond construit sustenabil și decarbonizat este una dintre provocările majore ale Uniunii Europene în drumul către atingerea neutralității climatice până în anul 2050. În acest context, noul studiu realizat de Energy Policy Group (EPG), în cadrul programului România Eficientă, analizează impactul standardului ZEB și al măsurării emisiilor de carbon pe durata întregului ciclu de viață al clădirilor și evidențiază cele mai importante măsuri necesare pentru implementarea lor cu succes în sectorul construcțiilor din România.
Redefinirea sustenabilității: ZEB și WLC
În condițiile în care sectorul construcțiilor este responsabil pentru o parte semnificativă din consumul global de resurse energetice și generează un volum important de emisii de carbon, conceptul ZEB (clădiri cu emisii zero) și evaluarea emisiilor generate de clădiri pe durata întregului ciclu de viață reprezintă o schimbare de paradigmă majoră introdusă de Directiva revizuită privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD).
Măsurarea Whole Life Carbon (WLC) include atât emisiile generate de funcționarea clădirii, rezultate din energia utilizată pentru încălzire, răcire sau iluminat, cât și emisiile încorporate în materialele de construcție, în etapele de producție, transport, execuție a clădirii și, în final, la demolarea acesteia.
Conceptul de sustenabilitate este extins dincolo de optimizarea consumului pentru creșterea eficienței energetice, pentru a include elemente precum utilizarea surselor regenerabile de energie, circularitatea materialelor și reducerea emisiilor încorporate. Se impune, astfel, o nouă abordare integrată, marcată de responsabilitatea crescută față de mediu.
Decizii politice și politici publice
Dincolo de dimensiunea tehnică, sustenabilitatea sectorului construcțiilor are și o importantă componentă politică și economică, implicând decizii complexe legate de responsabilități, costuri și priorități la nivelul politicilor publice.
În acest sens, studiul EPG subliniază rolul guvernului în:
- desemnarea sectoarelor din lanțul valoric al construcțiilor care vor fi reglementate mai strict, precum și modul în care vor fi distribuite costurile decarbonizării;
- introducerea unui cadru de evaluare a construcțiilor noi în raport cu bugetele de carbon rezultate din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC);
- abordarea diferențiată a limitelor impuse pentru emisiile pe întreg ciclul de viață prin raportare la funcția și importanța clădirii (nu doar la suprafața acesteia), pentru o alocare mai eficientă a resurselor în funcție de nevoile reale ale societății.
Dezvoltarea durabilă și presiunea asupra resurselor
Pe fondul urbanizării accelerate, al creșterii standardului de viață și cererii de locuințe, sectorul construcțiilor consumă și va continua să consume cantități mari de resurse și să genereze volume importante de deșeuri. Modelul predominant de consum al materialelor rămâne în prezent unul liniar, bazat pe extracție, utilizare și eliminare, iar circularitatea, precum și mecanismele de reglementare menite să o stimuleze sunt insuficient dezvoltate.
Studiul realizat de EPG subliniază necesitatea tranziției către un model mai eficient, în care reutilizarea materialelor, reciclarea și valorificarea clădirilor existente să devină priorități. De asemenea, extinderea fondului construit trebuie analizată nu doar din perspectiva nevoii imediate, ci și a impactului pe termen lung asupra mediului și resurselor disponibile.
Rolul planificării integrate în implementarea ZEB
Implementarea standardului ZEB implică o serie de provocări, în special în zonele urbane dense. Respectarea cerințelor privind eliminarea combustibililor fosili și reducerea emisiilor poate pune presiune pe infrastructura energetică existentă, cum ar fi sistemele centralizate de încălzire și rețelele electrice. În România, aceste sisteme sunt adesea învechite și insuficient pregătite pentru a susține tranziția către clădiri cu emisii zero.
Studiul EPG evidențiază necesitatea unei abordări integrate, care să coreleze dezvoltarea construcțiilor cu modernizarea infrastructurii energetice. Coordonarea între sectorul construcțiilor și cel energetic este esențială în special la nivel local, unde planificarea urbană are un impact direct asupra modului în care acest standard poate fi implementat.
De la eficiență la „suficiență”
Un alt element important evidențiat de studiu este nevoia de a completa măsurile de eficiență energetică, circularitate și surse regenerabile de energie cu politici orientate spre „suficiență”. Acestea vizează limitarea construcțiilor noi acolo unde există alternative fezabile de utilizare sau reabilitare a unor clădiri deja existente.
Astfel de măsuri pot include restricționarea dezvoltării imobiliare pe terenuri neconstruite, evaluarea sistematică a opțiunilor de reutilizare înainte de demolare și crearea unei baze de date pentru clădirile vacante sau subutilizate.
Rezistență versus susținere publică
Deși eficiente din punct de vedere al reducerii emisiilor, aceste măsuri pot întâmpina însă rezistență, deoarece presupun o schimbare de percepție și mentalitate cu privire la consum și dreptul de proprietate, afectează anumite interese financiare sau contestă actualele modelele de creștere și dezvoltare economică.
De aceea, factorii decizionali vor trebui să dezvolte strategii de comunicare eficiente care să-i ajute să atragă sprijinul publicului și al tuturor actorilor implicați.
Concluzie
Studiul realizat de Energy Policy Group arată că obiectivele de sustenabilitate pot fi atinse numai printr-o abordare integrată, care să combine soluții tehnice, politici publice coerente și o schimbare de perspectivă asupra modului în care construim și utilizăm spațiile.
Clădirile viitorului trebuie gândite în limitele resurselor disponibile, cu un impact minim asupra mediului și cu beneficii reale pentru societate pe termen lung.
Raportul complet al studiului „Sustainability and Constraints in the Building Sector under the ZEB Requirements”, realizat de Energy Policy Group (EPG) în cadrul programului România Eficientă este disponibil aici.
