Criza sanitară fără precedent prin care trecem acum cu toții impune să regândim modul în care ne protejăm sănătatea la locul de muncă, felul în care putem împiedica transmiterea agenților patogeni prin instalațiile de încălzire, ventilare și climatizare (HVAC), dar și importanța dimensionării corecte a debitelor de aer proaspăt din încăperi.

La începutul anilor ‘80 au apărut primele preocupări legate de „sindromul clădirilor bolnave”, recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății și care reflectă o serie de afecțiuni cauzate în principal de aerul din clădiri. A venit momentul să ne gândim din nou la calitatea aerului interior, dar și la proiectarea viitoarelor clădiri și a lucrărilor de renovare, pentru a asigura un grad ridicat de eficiență energetică, dar și sănătatea ocupanților.

Ținând cont de modul foarte probabil de transmitere pe cale aeriană a virusului SARS-CoV-2, se deduce că sistemele HVAC (încălzire, ventilare și aer condiționat) pot contribui atât la răspândirea virusului, cât și la reducerea ratei de transmitere. Particulele de mici dimensiuni pot fi transmise prin sistemele de ventilare, așa cum s-a dovedit în cazul tuberculozei, pojarului, gripei și febrei tifoide. Așadar, o cerință preliminară pentru orice strategie de protecție în clădiri este ca sistemul HVAC să fie bine proiectat, executat, pus în funcțiune și întreținut.

Unele soluții nu sunt legate direct de instalații, ci de acțiune preventivă rezonabilă. De exemplu, locurile de muncă să mai puțin aglomerate, cu respectarea regulilor specifice de distanțare socială a oamenilor în încăpere. Ceea ce învățăm azi poate fi utilizat și în viitor, mai ales în clădirile cu risc mare de îmbolnăviri, cum sunt școlile, spitalele, hotelurile, magazinele, restaurantele, închisorile etc.

De aceea, în contextul actual, România Eficientă vă prezintă o serie de recomandări practice privind modul de operare și exploatare a instalațiilor din clădiri, pentru a preveni răspândirea la locul de muncă a bolii cauzate de virusul SARS-CoV-2, pe baza recomandărilor Federației Asociațiilor Europene de Încălzire, Ventilare și Aer condiționat (REHVA).

Recomandări practice pentru utilizarea instalațiilor

La momentul actual, sunt necesare toate eforturile pentru a gestiona pandemia Covid-19 pe toate fronturile. Persistența SARS-CoV-2 sub formă de bioaerosoli în curenții de aer din clădiri este mai pronunțată în mediile reci, uscate și fără lumină naturală.

REHVA sintetizează sfaturile privind operarea și exploatarea instalațiilor din clădiri în zonele cu focar de coronavirus, cu scopul evitării răspândirii virusului ca urmare a unor factori ce țin de instalațiile de încălzire, ventilare și climatizare (HVAC) și de instalațiile sanitare.

Sfaturile de mai jos sunt cu titlu de îndrumare provizorie.

1. Creșteți debitele de aer de introducere/evacuare în sistemele de ventilare

Virusul SARS-CoV-2 a fost identificat în filtrele ventilatoarelor din camerele unde erau izolate persoanele infectate. Acest mecanism implică faptul că păstrarea distanței de 1-2 m față de persoanele infectate ar putea să nu fie suficientă. Totodată, intensificarea ratei de ventilare cu aer proaspăt din exterior este utilă, întrucât ajută la diluarea concentrației de particule de virus din clădire și chiar și de pe suprafețe. Astfel:

  • În clădirile cu sisteme de ventilare mecanică, se recomandă un timp de funcționare prelungit al acestor sisteme. O soluție preferabilă este menținerea în funcțiune a instalației de ventilare 24/7, cu debite de ventilare reduse atunci când oamenii nu sunt în încăperi.
  • Sfatul general este de a introduce cât mai mult posibil aer proaspăt din exterior.
  • Ventilarea naturală, prin intermediul ferestrelor, trebuie folosită cât mai mult. Se pot deschide ferestrele timp de aproximativ 15 minute atunci la intrarea în încăpere, mai ales atunci când încăperea a fost ocupată de alții în prealabil.
  • Dacă numărul de angajați este redus, angajații prezenți nu trebuie concentrați în zone mai mici, ci trebuie mărită distanța dintre ei pentru a favoriza efectul de curățare prin ventilare.
  • Sistemele de ventilare de evacuare a aerului viciat din toalete trebuie să fie funcționeze în permanență.
  •  Dacă facem ventilare din anumite zone ale clădirii în alta, de exemplu transmițând aerul din birou spre zona de holuri, acest lucru trebuie stopat în perioada pandemiei cu coronavirus.

2. Utilizarea cu precauție a sistemelor de recuperare a căldurii

În anumite condiții, particulele de virus din aerul extras pot reintra în clădire.

Sistemele de recuperare a căldurii pot transporta virusul atașat particulelor din partea de evacuare a aerului în partea de introducere, prin scurgeri/infiltrații.

  • În schimbătoarele de căldură rotative, particulele se depun pe partea de evacuare a suprafeței schimbătorului de căldură, după care ar putea fi resuspendate atunci când schimbătorul de căldură se rotește spre partea de introducere a aerului. Prin urmare, se recomandă oprirea (temporară) a schimbătoarelor de căldură rotative în timpul pandemiei Covid-19.

3. Nu utilizați recircularea

Particulele de virus din tubulaturile de evacuare pot, de asemenea, să reintre într-o clădire atunci când centralele de tratare aerului sunt echipate cu chesoane de recirculare. Astfel:

  • Se recomandă evitarea recirculării centralizate în timpul pandemiei Covid-19; se recomandă închiderea clapetelor de recirculare prin sistemul automat de management al clădirii sau manual.
  •  În cazul în care se evită recircularea centralizată, pot apărea probleme de diminuare a capacității de răcire sau de încălzire a spațiului. Acest lucru trebuie acceptat, deoarece este mai importantă prevenirea contaminării și protecția sănătății publice decât asigurarea confortului termic.
  • Atunci când este posibil, sistemele de climatizare care utilizează componente pentru recirculare locală a aerului interior, cum ar fi ventilo-convectoarele, trebuie oprite, de asemenea, pentru a se evita răspândirea particulelor de virus la nivelul întregii încăperi. Ventilatoarele acestor unități au filtre grosiere, care practic nu filtrează particule cu virusuri. Dacă nu este posibil să fie oprite, aceste unități trebuie incluse în programe de curățare, deoarece pot colecta particule ca orice altă suprafață din cameră.

4. Aparatele de purificare a aerului

Aparatele de purificare a aerului din încăperi îndepărtează eficient particulele din aer, ceea ce asigură un efect similar cu ventilarea. Pentru a fi eficiente, purificatoarele de aer trebuie să aibă cel puțin eficiența filtrului HEPA.

  • Dacă se decide utilizarea unui purificator de aer – deși, din nou, creșterea aportului de aer proaspăt prin ventilare regulată este adesea mult mai eficientă – se recomandă amplasarea aparatului în apropierea zonei de respirație.
  • De asemenea, eficient în eliminarea bacteriilor și virusurilor, se poate instala un echipament special de curățare UV în zona de admisie a aerului, însă aceasta este în mod normal utilizat pentru echipamentele din instituțiile spitalicești și cele de asistență medicală.

5. Purtați mască de protecție chiar și la birou

Cât de eficiente sunt măsurile de distanțare socială? Sunt cei doi metri de distanță între persoane suficienți într-o încăpere sau în aer liber?

Un strănut poate face ca particulele să fie propagate până la o distanță de 8 metri, generând particule fine care nu mai sunt picături, ci se pot transmite aerian. La fel, prin tuse, distanța de propagare poate ajunge la 5 metri.

  • Reiese de aici importanța portului de mască de către utilizatorii unei clădiri, pentru că reprezintă o barieră pentru propagarea particulelor și picăturilor eliminate prin strănut și tuse.

Leave a Reply