Atingerea obiectivelor climatice ambițioase ale Europei nu este posibilă fără decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Acesta contribuie la circa jumătate din consumul de energie al UE, iar peste trei sferturi din încălzire este asigurată prin arderea combustibililor fosili, după cum arată datele Comisiei Europene.

Totuși, lucrurile se vor schimba, grație inovației tehnologice, clădirilor tot mai eficiente energetic și noiilor generații de sisteme centralizate de încălzire, care permit utilizarea mai largă a surselor regenerabile de energie. În plus, ponderea surselor regenerabile de energie în sectorul de încălzire și răcire va crește prin politicile și reglementările europene.

Conform datelor Comisiei Europene, incluse în draftul noii variante a Directivei privind energia din surse regenerabile (EU 2018/2001), în prezent, situația la nivelul UE arată așa:

  • Clădirile au cea mai mare pondere în consumul de energie pentru încălzire și răcire. Mai exact, circa 60% din energia termică este consumată în clădiri și aproximativ 40% în procesele industriale.
  • Aproximativ 88% din energia termică este asigurată prin boilere individuale, într-un mod foarte descentralizat, astfel că milioane de centrale individuale care ard combustibili fosili (gaze naturale, cărbune, păcură) sunt instalate în clădiri.
  • Doar 12% din clădiri au asigurată energia termică prin sisteme de încălzire centralizată, care se bazează, de asemenea, pe combustibili fosili. Procentul surselor regenerabile este de 29%, din care 27% este biomasă, în timp ce alte surse regenerabile (pompe de căldură, solară, geotermală) sunt folosite doar în câteva sisteme mai inovative, reprezentând cumulat 2%, conform graficului următor:
  • 80% din cererea de energie în clădirile rezidențiale este determinată de încălzire și răcire, în cazul clădirilor din sectorul serviciilor procentul fiind de circa 60%.
  • Multe sisteme de încălzire sunt vechi și ineficiente.
  • La modul general, în sectorul de încălzire și răcire din UE, cota de regenerabile în 2019 a fost de 22,1%, cu o creștere de doar 5,3% înregistrată în ultimii 10 ani.

Sursă date: ec.europa.eu

Noi reglementări europene pentru adoptarea surselor regenerabile în încălzire

În aceste condiții, Comisia Europeană își propune o creștere semnificativă a ponderii regenerabilelor în sectorul de încălzire și răcire. Noutăți în acest sens sunt prevăzute în modificările propuse atât la Directiva privind energia din surse regenerabile (EU 2018/2001), cât și la Directiva privind eficiența energetică (EU 2018/2002), incluse în pachetul Fit for 55. Principala obligație este ca statele membre să crească utilizarea energiei regenerabile în încălzire și răcire cu 1,1 puncte procentuale în fiecare an, până în 2030, pornind de la nivelul din 2020.

Fără un cadru legislativ clar pentru extinderea tehnologiilor regenerabile pentru încălzire în clădiri și încălzirea centralizată ca pilon central al decarbonizării, înlocuirea sistemelor de încălzire va fi sporadică și, în multe cazuri, bazată pe decizii neinformate luate sub presiune iarna, ce vor conduce la înlocuirea sistemelor curente pe combustibili fosili cu aceleași tehnologii. Acest lucru va determina o blocare în combustibili fosili pentru următorii 20-30 de ani”, arată Comisia Europeană, în textul variantei revizuite a Directivei privind energia din surse regenerabile.

Totodată, în documentul menționat se mai precizează că „sinergiile cu măsurile de eficiență energetică și, în special, cu renovările clădirilor sunt deosebit de importante, iar clădirile bine izolate sunt o pre-condiție pentru a înlocui sistemele vechi de încălzire cu unele eficiente energetic și care folosesc surse de energie regenerabile, ori pentru a face conectarea cu rețele moderne de încălzire centralizată la temperaturi mici, dacă e posibil”

Cum 75% dintre clădirile existente din UE sunt ineficiente, ele devin o barieră în dezvoltarea regenerabilelor pentru acoperirea necesarului de încălzire.

„Rezolvarea acestei bariere necesită un cadru legislativ flexibil pentru creșterea ratei anuale de înlocuire a sistemelor de încălzire cu cel puțin 4%, ca parte a renovării clădirii”, mai arată CE.

Totodată, în textul Directivei privind energia regenerabilă, CE recomandă pentru creșterea surselor de energie regenerabilă în încălzire măsuri ca „promovarea acordurilor de achiziție a energiei termice (heat purchase agreements – engl.) pentru consumatorii corporate și cei colectivi, ori scheme de înlocuire sau de scoatere din uz a sistemelor de încălzire ce utilizează combustibilii fosili, pe etape”. De asemenea, pot fi implementate politici de sprijin, inclusiv măsuri fiscale, scheme suport sau subvenții. Totuși, atrage atenția CE, „atunci când adoptă și implementează astfel de măsuri, statele membre vor asigura accesibilitatea lor pentru toți consumatorii, în special cei cu venituri mici sau vulnerabili, care altfel nu ar avea capital inițial suficient (pentru investiție – n.r.)”.

  • La nivelul autorităților publice, acestea pot permite ca acoperișul clădirilor publice sau al celor deținute în parteneriat public-privat să fie utilizat de părți terțe pentru instalații ce produc energie din surse regenerabile.

De asemenea, statele membre ar trebui să facă pașii necesari pentru dezvoltarea unor sisteme eficiente de încălzire și răcire centralizată, pentru a promova încălzirea și răcirea din surse regenerabile de energie, inclusiv energie solară, ambientală, geotermală, biomasă, biogaz, biolichide, căldură și frig reziduale, în combinație cu stocarea de energie termică.

În plus, „statele membre se vor asigura că operatorii sistemelor de încălzire sau răcire centralizată cu o capacitate de peste 25 MWth sunt obligați să conecteze furnizori terți de energie din surse regenerabile și căldură și frig reziduale, ori sunt obligați să conecteze și să achiziționeze energie termică / răcire din surse regenerabile sau reziduale de la furnizori terți, pe criterii nediscriminatorii stabilite de autoritatea competentă din statul membru, atunci când operatorii trebuie să realizeze una din situațiile: (a) acoperirea cererii venite de la noi consumatori; (b) înlocuirea capacității existente de generare a căldurii / răcirii; (c) extinderea capacității existente de producție a căldurii / răcirii”, propune CE în amendamentele la Directiva privind energia regenerabilă.

De asemenea, în modificările prevăzute la Directiva privind eficiența energetică, incluse în pachetul Fit for 55, CE notează că statele membre ar trebui să promoveze modernizarea sistemelor de încălzire ca parte a renovărilor aprofundate, în linie cu obiectivele pe termen lung privind neutralitatea emisiilor de carbon, astfel încât să conducă la reducerea cererii de energie termică și acoperirea necesarului cu o sursă lipsită de emisii”. Totodată, „cerințele minime pentru încălzirea centralizată vor fi crescute gradual, pentru a asigura surse de aprovizionare complet decarbonizate în sistemele centralizate de încălzire sau răcire până în 2050. Găsiți detalii AICI.

IRENA: Vestea bună este că acest sector poate fi decarbonizat

Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA) explică în studiul „Integrarea regenerabilelor cu temperatură redusă în sistemele de încălzire centralizată”, publicat în acest an, că „în mod tradițional, sistemele de încălzire centralizată au fost construite pentru a funcționa la temperaturi ridicate pentru a satisface cererea ridicată de energie termică a clădirilor slab izolate. Totuși, inovația tehnologică, digitalizarea și tendințele curente spre clădiri tot mai eficiente energetic pot susține dezvoltarea tehnologiilor bazate pe surse curate de energie precum energia geotermală, solară, ori căldura reziduală cu temperatură joasă, în sistemele centralizate de nouă generație. Aceste surse sunt disponibile pe scară largă la nivel local în multe regiuni. Ele rămân însă neutilizate pentru că nu sunt compatibile imediat cu infrastructura curentă de încălzire centralizată și stocul de clădiri existent”.

Pe de altă parte, „vestea bună este că acest sector poate fi decarbonizat”, arată IRENA, care completează că „potențialul pentru eficiență energetică sporită în clădiri și trecerea la surse regenerabile și sustenabile de energie este ridicat. Sistemele energetice centralizate pot crește utilizarea regenerabilelor, spori eficiența energetică, evita sărăcia energetică, reduce cantitatea de combustibili fosili utilizată și reduce emisii de CO2 din sectorul de încălzire și răcire”.

Totuși, vor fi necesare eforturi considerabile. IRENA prezintă în document studii de caz, precum și recomandări de politici publice în acest sens (găsiți studiul AICI).

Lipsa personalului specializat, o barieră majoră

Punerea în practică a ambițiilor UE de a transforma sectorul de încălzire într-unul tot mai „verde” va avea nevoie de resursă umană specializată. În prezent, „numărul insuficient de muncitori calificați, în special instalatori și proiectanți de sisteme regenerabile de încălzire și răcire, încetinește înlocuirea sistemelor bazate pe combustibili fosili și este o barieră majoră în integrarea regenerabilelor în clădiri”, notează Comisia Europeană (sursa, AICI).

Pentru a rezolva această problemă, guvernele statelor membre ar trebui să coopereze cu partenerii sociali și comunitățile locale, pentru a anticipa abilitățile de care va fi nevoie și pentru a asigura un număr suficient de programe de calificare și posibilități de certificare.

Leave a Reply