Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), adoptată în luna mai a acestui an, stabilește că toate clădirile noi trebuie să respecte standardul ZEB (clădiri cu emisii zero), până în 2030, urmate de întregul parc imobiliar al UE până în anul 2050. De asemenea, până în 2030 trebuie renovate 16% cele mai slab performante clădiri nerezidențiale, procentul urmând să atingă pragul de 26% până în 2033. În cazul clădirilor rezidențiale, Directiva stipulează reducerea consumului mediu de energie primară cu 16% până în 2030 și cu 20-22% până în 2035.
Institutul European pentru performanța clădirilor (BPIE) identifică cele 10 priorități europene care trebuie urmărite la nivel instituțional pentru atingerea acestor obiective care vor asigura un mediu construit sustenabil, centrat pe siguranța, sănătatea și confortul utilizatorilor.
1. Implementarea consistentă a reglementărilor EPBD
Directiva privind performanța energetică a clădirilor a UE oferă cadrul necesar pentru definirea, elaborarea și punerea în aplicare a instrumentelor și legislației naționale pentru transformarea mediului construit. Deși responsabilitatea implementării efective revine statelor membre, Comisia Europeană ar trebui să ofere în continuare sprijin, precum și monitorizarea progresului și a rezultatelor obținute, atât în ceea ce privește decarbonizarea, cât și renovarea accelerată a sectorului clădirilor.
Planurile naționale de renovare ale statelor membre, care vor fi depuse până pe 31 decembrie 2025, sunt vitale pentru transpunerea și implementarea EPBD. Acestea trebuie să instituie politici și soluții relevante și fezabile, astfel încât să beneficieze de sprijinul factorilor decizionali și al cetățenilor, iar Comisia Europeană poate avea un rol important în revizuirea lor și oferirea de recomandări de îmbunătățire adaptate la specificul fiecărei țări.
O altă formă valoroasă de sprijin din partea instituțiilor europene o reprezintă popularizarea politicilor eficiente și a inițiativelor deja implementate, care pot servi drept inspirație și modele la nivel global.
Nu în ultimul rând, Comisia Europeană ar trebui să instituie și să conducă un Forum de implementare a EPBD, care să aducă împreună autoritățile, organizațiile de profil și experții, pentru crearea unui corp comun de cunoștințe și bune practici care să vizeze inclusiv subiecte legate de asistența tehnică și finanțare.
2. Creșterea competitivității și inovației în sectorul construcțiilor
Sectorul construcțiilor este esențial pentru economia Europei, competitivitatea și capacitatea sa de inovare fiind cruciale în realizarea unui parc de clădiri neutru climatic.
Atât companiile din domeniu, cât și autoritățile trebuie să înțeleagă și să adreseze impactul asupra mediului pe care îl au deciziile legate de proiectarea, procurarea materialelor, construirea, utilizarea și demolarea clădirilor. Întregul lanț valoric din sectorul construcțiilor și cel imobiliar are nevoie de strategii de adaptare și de resurse financiare care să susțină reducerea amprentei de carbon și creșterea rezilienței.
Comisia Europeană ar trebui să reevalueze eficacitatea inițiativelor sale care vizează sectorul construcțiilor și să faciliteze un dialog constructiv care să stimuleze cooperarea, inovația și investițiile din industrie, pentru o tranziție verde mai eficientă.
3. Optimizarea cadrului instituțional pentru creșterea coordonării în sectorul clădirilor
Sectorul construcțiilor și cel imobiliar sunt extrem de fragmentate, cu un lanț valoric lung și complex, în care fiecare actor are obiective și priorități diferite.
Creșterea performanței energetice și decarbonizarea clădirilor presupune un nivel mai înalt de coordonare și cooperare al acestora și o abordare instituțională integrată a tuturor aspectelor referitoare la eficiența energetică, impactul asupra mediului, inovație și dezvoltare economică sau specializarea forței de muncă, la nivel european și național.
Uniunea Europeană și Comisia Europeană în special vor trebui să își asume rolul cheie în alinierea obiectivelor de mediu și stimularea dialogului și a cooperării, pentru o acțiune colectivă semnificativă și de impact.
4. Accelerarea investițiilor în clădirile viitorului
Pregătirea sectorului clădirilor pentru viitor presupune investiții financiare considerabile. Se estimează că peste 275 miliarde de euro vor trebui investiți anual în renovarea clădirilor vechi (dintre care fonduri publice de 90 de miliarde), doar pentru atingerea obiectivelor climatice asumate pentru anul 2030.
Pentru accelerarea ritmului și a ratei de renovare, fondurile publice trebuie alocate prin instrumente financiare adecvate, iar investițiile trebui să vizeze prioritar renovarea profundă a clădirilor cu cele mai slabe performanțe, acordarea de servicii de consultanță și asistență tehnică proprietarilor de clădiri și investitorilor, precum și identificarea și introducerea soluțiilor eficiente de renovare replicabile pe scară largă.
Pentru sprijinirea acestui nou val de renovare, Comisia Europeană trebuie să aloce fonduri suplimentare pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor, respectiv Fondul Social pentru Climă să crească finanțarea dedicată renovării gospodăriilor vulnerabile și a celor afectate de sărăcie energetică.
5. Creșterea disponibilității și a transparenței informației prin digitalizare
Colectarea și analizarea datelor a milioane de clădiri reprezintă un demers dificil, care necesită mult timp. Observatorul european al stocului clădirilor (The European Building Stock Observatory) oferă, în prezent, o imagine de ansamblu a categoriilor de informații și a indicatorilor relevanți, pe baza datelor furnizate de statele membre UE prin intermediul Eurostat.
Este nevoie, însă, de baze de date complexe, de calitate, care să încorporeze informații detaliate și actualizate frecvent, care să poată sta la baza de noi politici, strategii și investiții în mediul construit. Creșterea capacității de colectare, procesare și analiză a datelor, inclusiv prin integrarea inteligenței artificiale, va contribui și la o mai bună monitorizare a rezultatelor obținute și la îmbunătățirea implementării, având și potențialul de a dezvolta o nouă piață pentru companiile din sectorul digital european.
6. Creșterea securității energetice
Eliminarea treptată a combustibililor fosili, asigurarea energiei prioritar din surse regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor vor contribui la creșterea securității energetice și a rezilienței Europei în fața factorilor externi.
Toate strategiile UE corelate cu securitatea energetică trebuie să fie ghidate de principiul “eficiența energetică în primul rând” și de implementarea acestuia în sectorul clădirilor.
Pentru decarbonizarea sectorului clădirilor, care presupune și reducerea carbonului operațional, sistemul energetic european va trebui să se bazeze din ce în ce mai mult pe încorporarea surselor de energie regenerabilă în sistemele de încălzire-răcire, responsabile pentru aproximativ 80% din necesarul de energie al clădirilor.
7. Un sector sustenabil al construcțiilor și clădirilor
Pentru decarbonizarea completă a mediului construit, este necesară abordarea emisiilor de carbon pe toată durata de viață a clădirilor, atât la nivel de clădire individuală, cât și la nivel de stoc de clădiri.
Autoritățile europene au identificat ca prioritate, în acest sens, realizarea unei “foi de parcurs” care să ghideze acțiunile de reducere a emisiilor ale statelor membre, pentru facilitarea tranziției verzi și o mai bună accesare a oportunităților care se deschid pentru sectorul construcțiilor și cel imobiliar.
Dincolo de măsurile directe de reglementare și realizarea acestei foi de parcurs, Comisia Europeană și autoritățile naționale pot încuraja acest demers prin achiziții publice de produse și servicii care contribuie la construirea și renovarea durabilă a clădirilor. Iar Uniunea Europeană ar putea include cerințe strategice legate de mediu în procesele de achiziții publice și să prioritizeze integrarea sectoarelor clădirilor și construcțiilor în agenda de lucru dedicată economiei circulare.
8. Impactul social al politicilor publice din sectorul clădirilor
Reglementările preponderent tehnice legate de decarbonizarea clădirilor trebuie abordate dintr-o perspectivă unificatoare, care să includă nevoile sociale și implicarea activă a cetățenilor.
Uniunea Europeană ar putea monitoriza impactul social al acestor politici, pentru a asigura o tranziție justă și echitabilă. Iar sprijinirea, prin facilitarea informării și oferirea de modele de bune practici, a inițiativelor locale precum adaptarea sau reamenajarea clădirilor vacante ar putea susține atât obiectivele climatice, dezvoltarea comunităților, cât și accesul populației la locuințe accesibile.
9. Adaptarea mediului construit la schimbările climatice
În ultimele decenii s-a înregistrat o creștere rapidă a efectelor negative ale schimbărilor climatice asupra mediului construit, cu pierderi economice și sociale semnificative.
În absența unei abordări unitare pentru un mediu construit rezistent la schimbări climatice, impactul acestora poate crește în continuare sau pot fi implementate soluții ineficiente pe termen lung.
Comisia Europeană ar trebui să adopte o strategie a rezilienței mediului construit care să integreze adaptarea climatică și reducerea emisiilor de carbon, pentru a asigura maximizarea beneficiilor economice și sociale ale investițiilor în construirea și renovarea clădirilor și care să prioritizeze protejarea comunităților vulnerabile.
10. Instituirea “Diplomației europene pentru clădiri verzi”
Pe baza experienței sale vaste în introducerea politicilor de eficiență energetică în clădiri și în calitate de lider în domeniul clădirilor verzi și al decarbonizării, Uniunea Europeană ar trebui să își extindă influența, printr-o formă de „Diplomație pentru clădiri verzi” care să susțină alinierea obiectivelor climatice la nivel global.
Se recomandă integrarea tematicii mediului construit sustenabil în parteneriatele Comisiei Europene cu celelalte state, în special în cazul țărilor și al regiunilor în care accesul populației la locuințe eficiente și sănătoase, la prețuri accesibile, este limitat.
Conform poziției adoptate de Institutul European pentru performanța clădirilor (BPIE), un mediu construit de calitate are o contribuție importantă în asigurarea stabilității, bunăstării și echității sociale, precum și în susținerea unei economii competitive la nivel național și european. Iar UE poate beneficia, prin includerea acestor 10 priorități pe agenda strategică a noului ciclu legislativ, de oportunitatea unică de a-și intensifica și eficientiza eforturile de a obține clădiri cu zero emisii, reziliente la impactul schimbărilor climatice, sănătoase și accesibile pentru populația Europei.