24 aprilie 2020. Demararea unui program național de investiții în renovarea clădirilor, pentru creșterea eficienței energetice și a calității locuirii, ar fi una dintre cele mai bune măsuri de redresare economică după criza generată de COVID-19. Dincolo de sprijinul public pe care l-ar câștiga un astfel de program, beneficiile sunt evidente: crearea de locuri calificate de muncă, mai ales în sectorul construcțiilor, inclusiv din rândul numeroșilor români întorși recent din diaspora; dezvoltarea de afaceri locale mici și mijlocii (IMM-uri), prin efect de multiplicare economică; clădiri publice și rezidențiale mai sănătoase – arată Energy Policy Group (EPG), think-tank-ul care implementează proiectul România Eficientă.

„Investițiile de anvergură în eficiență energetică pot reprezenta o șansă enormă pentru România: cresc calitatea locuirii în clădiri, reduc facturile la energie și permit direcționarea sprijinului financiar guvernamental către consumatorii vulnerabili. Totodată, reduc emisiile de gaze cu efect de seră și au avantaje de securitate energetică, prin reducerea dependenței de importuri de energie. În plus, investiția în eficiența energetică a clădirilor are un mare potențial de a crea joburi”, declară Radu Dudău, directorul EPG și coordonatorul proiectului România Eficientă.

Un sector care poate crea joburi ale viitorului

Sectorul eficienței energetice are potențialul de a crea numeroase joburi de viitor, de calificare medie și înaltă, pentru a căror formare vor fi disponibile fonduri europene semnificative. Eficiența energetică este unul dintre pilonii Pactului Ecologic European (European Green Deal). Principiul „eficiența energetică întâi” din politicile europene este transpus și prin normele ce devin obligatorii de la 31 decembrie 2020, prin care toate clădirile noi sau renovate major vor trebui să întrunească standarde nZEB (near zero energy buildings).

„Este înțelept să creezi joburi în industria renovării de clădiri – un domeniu unde avem un mare deficit de forță de muncă și de competențe. Dacă știi să te poziționezi în acest sens, vei fi perfect aliniat cu European Green Deal și cu fluxurile financiare europene și vei putea să-ți revii economic mult mai repede, într-un mod sustenabil”, adaugă Radu Dudău.

Totodată, sectorul eficienței energetice în clădiri poate absorbi o mare parte a forței de muncă disponibilizate prin tranziția către o energie verde, pregătite profesional prin fondurile alocate din Fondul pentru Tranziție Justă, dar și prin alte programe. Cu certitudine, pentru formarea, conversia profesională și actualizarea cunoștințelor și a aptitudinilor în domeniul clădirilor vor fi alocate surse financiare semnificative.

România are deja la dispoziție numeroase instrumente europene de finanțare sub formă de granturi sau de împrumut pentru investiții în eficiență energetică. De exemplu, prin Programul Operațional Regional (POR) pentru perioada 2014-2020, este prevăzută axa prioritară 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, care vizează eficiența energetică în clădiri rezidenţiale şi publice. Pe această axă prioritară au fost deja alocate României 538 milioane euro pentru clădirile rezidențiale și 409 milioane euro pentru clădirile nerezidențiale şi iluminat public.

Utilitățile, în topul cheltuielilor școlilor și spitalelor

România are deja la dispoziție numeroase instrumente europene de finanțare sub formă de granturi sau de împrumut pentru investiții în eficiență energetică. De exemplu, prin Programul Operațional Regional (POR) pentru perioada 2014-2020, este prevăzută axa prioritară 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, care vizează eficiența energetică în clădiri rezidenţiale şi publice. Pe această axă prioritară au fost deja alocate României 538 milioane euro pentru clădirile rezidențiale și 409 milioane euro pentru clădirile nerezidențiale şi iluminat public.

Instituțiile publice ar putea prelua rolul de model în creșterea eficienței energetice, prin investiții în reabilitarea școlilor, spitalelor, unităților sociale sau a sediilor administrației centrale și locale.

Într-o școală, costurile cu utilitățile (încălzire, iluminat, apă) sunt în topul cheltuielilor, pe lângă cele cu personalul. În afara facturilor ridicate, condițiile interioare pentru elevi și profesori sunt precare: aer interior deteriorat, temperatură ce nu poate fi controlată pentru a atinge nivelul optim, iluminat sub standarde.

Situația în spitale este aceeași. Analizele făcute de Societatea Auditorilor și Managerilor Energetici din România (SAMER) au arătat că potențialul de îmbunătățire a eficienței energetice în spitale și, implicit, de reducere a costurilor cu utilitățile este de peste 45%, prin aplicarea unui pachet minim de soluții. Modernizarea spitalelor ar conduce nu doar la economii importante în bugetul de cheltuieli pentru energie, ci și la un confort sporit pentru personalul medical și pentru pacienți. Sumele importante astfel economisite ar putea fi utilizate pentru investiții în dotarea cu aparatură nouă, de exemplu.

În sectorul rezidențial, majoritatea clădirilor rezidențiale au fost construite în special în perioada 1961-1980, în lipsa unor standarde de eficiență energetică specifice privind anveloparea clădirii. Astfel, datele statistice oficiale arată că o gospodărie din ṣapte se confruntă cu probleme serioase privind calitatea locuinţei, cele mai frecvente fiind deteriorarea pereţilor, a podelelor, a tocurilor de ferestre, igrasia din pereţi, podele sau fundaţia casei.

Proiectele mari de renovare a clădirilor, rezultate prin agregarea multor proiecte, pot genera economii financiare prin diminuarea costurilor de tranzacționare a acestor lucrări.

Leave a Reply