Skip to main content

Într-un context marcat de o preocupare tot mai accentuată, la nivel european, pentru creșterea performanței energetice și decarbonizarea fondului de clădiri, percepția românilor despre eficiența energetică a înregistrat schimbări semnificative în ultimii ani. Se constată, de asemenea, modificări relevante la nivel de comportament în ceea ce privește consumul responsabil al resurselor limitate și evitarea risipei inutile de energie.

Datele provenite din studiile realizate în cadrul programului România Eficientă, alături de INSCOP Research (2019) și Reveal Marketing Research (2022-2024) arată un trend clar: românii sunt din ce în ce mai conștienți de importanța consumului responsabil de energie și de impactul clădirilor eficiente energetic asupra calității vieții.

2019: Nevoia de informare și creștere a gradului de conștientizare

În 2019, anul de debut al programului România Eficientă, aproximativ 50% dintre participanții la sondajul realizat de INSCOP Research au avut dificultăți de înțelegere a termenului de „eficiență energetică”, solicitând operatorilor de interviu explicații suplimentare și exemple.

De asemenea, deși reducerea costurilor cu energia (49%) și protejarea sănătății personale și a familiei (29,7%) au fost identificate drept beneficii ale locuințelor eficiente energetic, aproape 10% dintre respondenți nu cunoșteau avantajele (6,1%) sau considerau că nu există niciun avantaj al locuirii într-o asemenea clădire (3,5%).

Una dintre direcțiile strategice ale programului România Eficientă, aceea de a informa și educa publicul larg cu privire la beneficiile clădirilor eficiente energetic era, astfel, validată.

În plus, doar un sfert dintre români declarau că fac economie maximă la consumul de energie, confirmând și importanța sfaturilor practice și a popularizării schimbărilor de comportament necesare pentru limitarea risipei.

De exemplu, 78,3% dintre români erau conștienți că aparatele electronice și electrocasnice alimentate la priză consumă energie electrică chiar și atunci când nu sunt utilizate, dar numai 36% dintre ei obișnuiau să le scoată din priză, iar 7% făceau acest lucru doar în mod ocazional.

Respondenții declarau însă, într-un procent mult mai ridicat, de 69,9%, că sting lumina atunci când părăsesc o încăpere.

Dispozitivele inteligente pentru controlul consumului de energie (termostat, întrerupător inteligent sau priză inteligentă) erau prezente în numai 35,8% dintre locuințele românilor.

În ceea ce privește percepția asupra rolului termoizolării în creșterea performanței energetice,56,9% dintre cei care locuiau în blocuri neizolate termic și 45,5% dintre cei care locuiau în case neizolate termic considerau că aceasta este foarte importantă.

2022: Protejarea sănătății și a stării de bine, principalele beneficii al unei locuințe eficiente energetic

Pe fondul creșterii fără precedent a tarifelor la energia electrică, anul 2022 a marcat o schimbare majoră de percepție și comportament în ceea ce privește importanța eficienței energetice în clădiri.

92% dintre românii din mediul urban declarau că prețul energiei este o preocupare majoră, 66% afirmau că reducerea costurilor este principalul motiv pentru economisirea de energie și cel mai mare beneficiu al adoptării măsurilor de eficiență energetică (67%).

La nivel de comportament, comparativ cu anul 2019, scădea procentul celor care declarau că sting lumina atunci când pleacă din încăpere (de la 69,9% la 65%), și creștea numărul celor care scot din priză aparatele pe care nu le utilizează (de la 32% la 38%).

62% dintre respondenți declarau că au electrocasnice eficiente energetic, iar 60% că locuințele lor beneficiază de izolație exterioară, dar înlocuirea tâmplăriei clasice cu ferestrele termopan conducea detașat topul celor mai populare măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice (89%).

Procentul populației din mediul urban care declara că are tâmplărie PVC la ferestre a crescut, așadar, de la 77% (2019) la 89%. Iar 50% dintre participanții la studiu foloseau termostatul pentru creșterea eficienței încălzirii locuinței.

Dacă în 2019 eficiența energetică era strâns legată de reducerea costurilor facturilor la energie (49%), urmată la distanță mare de protejarea sănătății personale și a familiei (29,7%), în 2022 devine asociată în mod clar cu sănătatea și starea de bine. Costurile cu utilitățile ocupă în continuare prima poziție în topul răspunsurilor (22%), dar confortul (19%) și sănătatea personală (18%) depășesc acest procent, atingând, împreună, 37%. 

În 2022, românii din mediul urban considerau, în proporție de peste 80%, ca fiind foarte important să locuiască într-o locuință termoizolată, o schimbare importantă prin raportare la datele înregistrate la nivel național în 2019: 56,9% dintre locatarii blocurilor, respectiv 45,5% dintre cei ai caselor neizolate.

2023: Continuă trendul pozitiv al economisirii energiei acasă

În 2023 se înregistrează o creștere ușoară, dar semnificativă, a comportamentelor de evitare a risipei inutile de energie în locuință.

Cea mai comună activitate eficientă energetic este în continuare stingerea luminii atunci când se părăsește încăperea, procentul menținându-se la 65% (pentru categoriile de răspuns: “mereu” “foarte des” și “des”). Procentul celor care sting lumina de fiecare dată când părăsesc o încăpere a crescut însă la 46% (față de 44%), iar al celor care opresc televizorul când nu este folosit ajunge la 37% (față de 33% în 2022).

Românii devin tot mai interesați și de investițiile în locuințe eficiente: 76% apreciau importanța termoizolației, iar utilizarea termostatelor urca de la 50% la 56%.

De asemenea, se păstrează percepția echilibrată cu privire la principalele beneficii ale locuințelor eficiente energetic: reducerea costului utilităților (21%), confort (18%) și sănătate (17%).

2024: Confirmarea creșterii importanței eficienței energetice

Sondajul din 2024 confirmă consolidarea unui trend pozitiv în percepția și comportamentul românilor din mediul urban în domeniul eficienței energetice în clădiri.

71% dintre români sting lumina atunci când ies din cameră, 59% opresc televizorul când nu este utilizat, iar 41% scot din priză aparatele electronice și electrocasnice, după folosire.

În plus, utilizarea termostatului a ajuns la 60%, iar ferestrele termopan sunt prezente în 87% dintre locuințe.

Românii intervievați sunt conștienți de multiplele beneficii ale eficienței energetice, reducerea costurilor cu utilitățile (19%), protejarea sănătății (16%) și confortul personal (15%) fiind menționate drept cele mai importante dintre ele.

Astfel, în decursul a doar cinci ani, percepția românilor privind importanța și beneficiile eficienței energetice în clădiri, precum și nivelul de implicare în adoptarea măsurilor necesare la nivel tehnic și de comportament au avut o evoluție pozitivă semnificativă.

S-a trecut gradual, în această perioadă, de la informarea incompletă și conștientizarea parțială la un angajament activ, motivat în egală măsură de considerente economice și de creșterea calității vieții, prin protejarea sănătății și a confortului personal.

Programul România Eficientă va continua atât să desfășoare studii de profil, cât și să contribuie la consolidarea culturii naționale a eficienței energetice, pentru un viitor sustenabil al sectorului clădirilor.

Surse: